Boicot şi democraţie

Un referendum este şi despre încrederea pe care o are publicul în cei care propun tema votată.

Cea mai mare prostie vehiculată pe tema referendumului e aceea că boicotul a fost un act nedemocratic. 

Culmea ipocriziei, au vehiculat aceste idei nişte politicieni care, cu ocazia altui referendum, făceau declaraţii diametral opuse. Despre minciună în politica românească nu mai este nimic de spus. Au spus totul liderii politici care au tras sforile în ultimii 23 de ani. S-au urât toţi, cu toţi. Apoi s-au iubit şi apoi iar s-au înjurat. 

O parte dintre aceşti politicieni a decis, acum o lună, că cea mai importantă problemă a României este îndepărtarea actualului preşedinte din funcţie şi declanşarea alegerilor prezidenţiale anticipate. Aceşti politicieni au început apoi să explice publicului de ce este importantă demiterea lui Traian Băsescu. În acelaşi timp au stabilit că, pentru a exista o decizie validă, se impune ca în faţa urnelor să se prezinte majoritatea românilor cu drept de vot. 

Şi-au asumat singuri misiunea de a convinge peste 9,1 milioane de români că demiterea preşedintelui este o problemă importantă şi, mai ales, că USL acţionează legitim, în interesul tuturor românilor. După aceea i-au acuzat pe cei care s-au arătat circumspecţi faţă de onestitatea acţiunii USL, greşind flagrant. Asta pentru că fiecare cetăţean al unei democraţii, indiferent unde există această democraţie,  poate alege, în primul rând, dacă are încredere în cei care îl cheamă la acţiune. Este şi asta o decizie foarte importantă şi plină de spirit democratic, mai ales în cazul unui referendum. Asta pentru că un referendum este şi despre încrederea pe care o are publicul în cei care propun tema votată. 

Decizia de a boicota referendumul a fost o decizie la fel de valoroasă pentru democraţie ca aceea de a merge la referendum şi a vota.  Este la fel de democratică şi valoroasă ca decizia de a merge la secţia de votare şi a anula buletinul de vot. 

Prezenţa la vot ne spune, înainte de orice şi în cel mai democratic mod cu putinţă, în ce procent au încredere românii în stilul de a guverna din ultimele două luni. Dacă au răspuns chemării USL în proporţie majoritară, atunci înseamnă că românii îşi doresc şi aprobă o astfel de guvernare.

Numărul celor care nu s-au prezentat la urne este numărul românilor care nu au încredere în metodele USL, în onestitatea liderilor acestei alianţe, adunat cu numărul celor care au considerat o prostie acţiunea suspendării lui Băsescu. Toţi cei care au fost cât de cât atenţi la scena politică în ultima lună şi au decis să nu dea curs invitaţiei USL şi-au exercitat perfect democratic dreptul de a decide viitorul tuturor.

Mălin Bot este redactor-şef "Adevărul.ro"