Obezitatea, determinată de bacterii

Nu doar consumul de alimente bogate în calorii e vinovat de apariţia obezităţii

Flora intestinală are o influenţă hotărâtoare asupra taliei. Specia­liştii americani au demonstrat recent că excesul ponderal este determinat de microorganismele din tractul digestiv.

De-a lungul ultimilor zece ani, experţii în probleme de obezitate au studiat influenţa miliardelor de bacterii care ne colonizează în mod normal tractul digestiv. În urmă cu câteva zile, revista americană „Science" a publicat un studiu care demonstrează că o parte dintre aceste microorganisme, implicate în digerarea alimentelor, pot „incita" organismul să acumuleze kilograme suplimentare în cazul unor dereglări ale mecanismelor de control.

Astfel, s-a descoperit că, pe lângă factorii responsabili pentru apariţia obezităţii (lipsa de mişcare, consumul excesiv de calorii sau, mai rar, tulburările genetice), există şi alte mecanisme, necunoscute până în prezent. Conform acestui studiu, în cazul în care anumite tipuri de bacterii predomină în flora intestinală, apare o anumită inflamaţie locală care creşte pofta de mâncare şi, implicit, riscul apariţiei unui diabet zaharat.

„Multă vreme s-a considerat că epidemia de obezitate din ţările dezvoltate a fost legată de un stil de viaţă mai sedentar şi de abundenţa de produse alimentare cu conţinut caloric ridicat şi costuri reduse", a explicat autorul principal al studiului, Andrew Gewirtz de la Universitatea de Medicină Emory, din Georgia (SUA).

„Dar rezultatele studiului nostru sugerează că un consum excesiv de calorii nu este doar rezultatul supraalimentaţiei, ci şi al bacteriilor intestinale care contribuie la schimbările de apetit şi de metabolism." Dr. Gewirtz şi colegii săi au studiat şoareci modificaţi genetic. Aceştia sunt lipsiţi de o proteină-cheie imunitară - TLR5 - care ajută celulele pentru a detecta prezenţa bacteriilor.

„Această proteină joacă rolul poliţiei locale asupra florei intestinale", a declarat, pentru AFP, cercetătorul american. „Ea ştie de ce are nevoie pentru a monitoriza bacteriile şi ştie cum să nu fie prea severă cu ele, astfel încât să nu afecteze şi bacteriile bune.

Antibioticele modifică flora intestinală

În absenţa TLR5, compoziţia florei intestinale se modifică. Şi apare inflamaţia în intestin. După câteva săptămâni, şoarecii supuşi modificărilor genetice au consumat cu aproximativ 10% mai multe alimente şi, în cele din urmă, au ajuns la o greutate cu 20% mai mare decât „colegii" lor care nu fuseseră modificaţi. Modificările florei bacteriene locale sunt, de asemenea, responsabile - afirmă autorii studiului - şi de creşterile glicemiei proprii statusului prediabetic.

La naştere, oamenii au o floră intestinală relativ stabilă, dar unele studii au arătat că populaţia de bacterii din intestin este modificată de anumite alte tipuri de alimente, dar şi de utilizarea pe scară largă a antibioticelor. „Acest lucru sugerează faptul că o parte a epidemiei de obezitate şi a simptomelor metabolice pot rezulta din condiţiile de mediu care afectează viaţa florei intestinale imediat după naştere, explică dr. Gewirtz.

Cercetătorul sugerează că aceste modificări vor putea fi, fără îndoială, împiedicate prin prescrierea de „bacterii bune", înainte ca cele „rele" să prolifereze în intestin. Cu trei ani în urmă, o altă echipă de specialişti americani a demonstrat că flora bacteriană este diferită  în cazul celor obezi, faţă de cei normoponderali. Aceeaşi echipă a reuşit să îngraşe şoarecii slabi doar prin transferul florei intestinale de la şoarecii obezi. În plus, aceşti cercetători au arătat că, datorită bacteriilor diferite, caloriile din intestinul şoarecilor obezi sunt mai bine asimilate decât în cazul celor slabi.