Noul ghid al grăsimilor
0
Lipidele în exces duc la apariţia problemelor cardiovasculare. Specialiştii recomandă totuşi consumul acestora.
Pentru un consumator obişnuit, în ultimii ani, alcătuirea unui meniu care să ocolească capcanele din „jungla" acizilor graşi este din ce în ce mai dificilă, mai ales din cauza informaţiilor contradictorii. Tocmai de aceea, Agenţia franceză pentru Siguranţa Alimentară (AFSSA) a emis un ghid pentru aportul de substanţe nutritive din acizii graşi din produsele alimentare.
Este vorba în special de grăsimile animale, vegetale şi, bineînţeles, de uleiuri. În prezent nu există dovezi ştiinţifice adecvate pentru a spune cu exactitate cât de mult şi ce tip de acizi graşi trebuie să consumăm zilnic pentru a avea o sănătate „de fier", susţine pentru „Le Figaro", profesorul Eric Bruckert, specialist în afecţiuni metabolice de la Spitalul Pitie-Salpetriere din Paris. Cu toate acestea, cercetătorii ştiu că grăsimile trans (folosite mai ales în industria de prăjituri şi produse de patiserie, dar şi în produsele lactate) sunt singurele grăsimi al căror unic efect este acela de a creşte concentraţia colesterolului rău (lipoproteine cu densitate joasă - LDL) şi de a-l reduce pe cel bun (lipoproteine cu densitate mare - HDL).
În mod similar, se recomandă să se evite consumul uleiului de palmier, al uleiului hidrogenat şi al celui de nucă de cocos. În Franţa, spre exemplu, s-a constatat că, din cele peste 2.000 de calorii pe zi consumate de un adult, 40% provin din grăsimi, indiferent dacă sunt grăsimi „ascunse" (în carne, mezeluri, caşcaval etc.) sau sunt adăugate (ulei, unt).
Regimul ideal
Or, recomandările pentru a avea o sănătate cardiovasculară satisfăcătoare susţin ca acest procent zilnic de calorii din acizii graşi să fie de doar 30%. „Chiar şi 35% este un compromis fezabil şi acceptabil", observă profesorul Bruckert. Din punct de vedere practic, pentru ca prepararea unei mese să nu se transforme într-o durere de cap reală este bine să urmaţi câteva reguli simple.
Astfel, mai puţin de o treime dintre acizii graşi consumaţi zilnic trebuie să provină din grăsimi saturate (în principal de origine animală, şi anume carne roşie, mezeluri, unt sau brânză). Celelalte două treimi dintre acestea trebuie să fie grăsimi nesaturate: acizi omega 6 (ulei de floarea-soarelui), omega 3 (peşte) şi ulei de măsline. Câteva principii simple pot fi aplicate pentru a nu găti cu un calculator în mână. De exemplu, mâncaţi peşte de cel puţin două ori pe săptămână (indiferent dacă este gras sau nu), variaţi tipurile de ulei pentru salate (spre exemplu, într-o zi folosiţi ulei de floarea-soarelui, iar a doua zi, ulei de măsline).
În ceea ce priveşte cantitatea de carne acceptabilă, aceasta variază în funcţie de cantitatea de brânză şi mezeluri consumate într-o singură zi. Cu cât mâncăm mai multe brânzeturi, cu atât mai mult se va micşora cantitatea de carne din meniu. „Oricum, carnea nu este esenţială pentru sănătate", explică prof. Bruckert. Nu consumul de carne este dăunător, mai ales în cazul femeilor, care au de multe ori deficit de fier din cauza menstruaţiei", explică specialistul francez. Pe de altă parte, este important să înţelegem că grăsimile fac parte integrantă din regimul alimentar sănătos şi este esenţial să le mâncăm, deoarece grăsimile nesaturate sunt necesare pentru o bună funcţionare a sistemului cardio vascular.
„În cazul în care grăsimile sunt eliminate complet, automat creşte consumul de hidraţi de carbon (zaharuri - n.r.), este de părere Marie Favrot, director de evaluare a riscurilor nutriţionale în cadrul AFSSA. Şi se ştie acum că regimul de slăbire din care a fost îndepărtată prea multă grăsime nu este eficient", conchide Marie Favrot.
Se încarcă comentariile...
