Laserul excimer înlocuieşte ochelarii

Cu ajutorul laserului, lentilele de contact sau ochelarii devin inutili

Tehnicile moderne corectează rapid viciile ochiului prin „sculptarea” corneei. Specialiştii explică diferenţele dintre metodele utilizate.

În prezent, tehnica laserului excimer permite remodelarea suprafeţei corneei. Acest laser emite pulsuri de înaltă energie, focalizate uniform şi concentrate, care nu penetrează sub cornee (nu afectează ţesuturile interne ale ochiului).

Dr. Iulian Burcin, medic oftalmolog, doctor în ştiinţe medicale şi asistent la Universitatea de Medicină „Carol Davila" din Bucureşti, şi profesorul Jean-Louis Arne, oftalmolog şi membru al Academiei Naţionale de Medicină din Toulouse, explică avantajele, dar şi diferenţele dintre cele două metode utilizate în prezent.

LASEK şi LASIK

Dr. Burcin arată că viciile de refracţie nu sunt practic afecţiuni oculare, ci variante ale ochiului normal. Corneea, prin puterea ei de refracţie de 40 de dioptrii, deviază traiectoria luminii, pentru ca aceasta să ajungă la retină. Procedeul corecţiei cu ajutorul laserului constă de fapt în „sculptarea" corneei pe zone cu adâncimea de câţiva microni. Spre exemplu, în tratamentul miopiei, corneea se subţiază cu aproximativ 13 microni pentru fiecare dioptrie. Din acest motiv, tratamentul cu laser este limitat de grosimea corneei fiecărui pacient. În general, pacienţii europeni au o grosime medie între 530 şi 550 de microni, adică 0,55 mm, ceea ce permite o corecţie de aproximativ -11D (dioptrii).

Metoda LASEK (Laser Epitelial Keratomileusis) este un tratament laser superficial - adică nu se pătrunde în interiorul ochiului - şi elimină posibilităţile unor complicaţii specifice tehnicii. Corneea umană are la suprafaţă stratul celulelor epiteliale (de circa 50 de microni grosime). Aceste celule se reîmprospătează la fiecare 7-10 zile. În tehnica superficială LASEK, după o anestezie cu picături, se ridică straturile de celule, iar laserul modelează suprafaţa corneei timp de câteva zeci de secunde. Procedeul este absolut nedureros, durează în total aproximativ şapte minute pentru fiecare ochi şi nu necesită internare. În urma acestei intervenţii, pacientul nu va mai avea nevoie de ochelari sau lentile de contact, susţine dr. Burcin.

Faţă de metoda LASIK (Laser-Assisted in Situ Keratomileusis) - în care se produce un flap („căpăcel") cornean de 160 de microni grosime cu ajutorul unui bisturiu automat numit microkeratom -, în cazul tehnicii LASEK se creează un flap epitelial de 50 de microni grosime cu ajutorul unei spatule. Prin metoda LASEK se pot opera pacienţi cu vârste de peste 18 ani, cu miopii mai mici de -10D, astigmatisme mai mici de -5D sau hipermetropii mai mici de +4D. În general, metoda LASEK este indicată persoanelor cu cornee subţiri şi vicii de refracţie mici.

Există şi contraindicaţii

Contraindicaţiile pentru acest procedeu sunt reprezentate de diabet zaharat, keratocon, poliartrita reumatoidă. Dacă după operaţie pacientul nu face regresie în primele patru-şase luni de la corecţie, la maximum 25% din valoarea iniţială a viciului de refracţie, atunci rămâne pe termen nedefinit fără ochelari sau lentile de contact. După operaţie, în fiecare săptămână, acuitatea vizuală fară ochelari creşte cu câte trei rânduri (din cele 10 rânduri de pe panoul de oftalmologie), explică specialistul român. Printre dezavantajele intervenţiei se numără fotofobia (sensibilitatea la lumină) care poate persista în cel mai rău caz câteva săptâmâni, uscăciunea ochilor, anumite uneori aberaţii vizuale (efectul de halou în jurul surselor luminoase, noaptea).

De asemenea, asigură dr. Burcin, nu există nicio posibilitate ca după corecţia prin tehnica LASEK pacientul să-şi piardă vederea sau ca aceasta să se deterioreze. Pentru a fi siguri de reuşita unei astfel de corecţii, în alegerea medicului care să facă intervenţia, pacienţii trebuie să se intereseze în prealabil şi ce experienţă are doctorul în acest domeniu (câte proceduri a efectuat), recomandă dr. Radu Burcin.

La rândul său, prof. Jean-Louis Arne susţine, pentru „Le Figaro", că în prezent sunt din ce în ce mai rare complicaţiile chirurgiei cu laser excimer, iar acestea apar doar atunci când există în prealabil daune severe ale corneei, care pot rezulta din purtarea unor lentile de contact mai mult sau mai puţin tolerate. Cu toate acestea, el atrage atenţia că tratamentul cu laser excimer nu scapă de dogma că „nu există nicio intervenţie chirurgicală fără risc".