Ce mai descoperă românii în Grecia

Regiunea Evros, situată la graniţa cu Turcia, este cea mai bogată zonă grecească în ceea ce priveşte istoria comună a celor două popoare care au cunoscut Constantinopolul.

Mult mai frumoasă decât celebrele insule preferate de români şi promovate de agenţiile de turism, sălbatica insulă Samothraki din Evros este locul preferat al zeilor.

Inaugurarea primei rute aeriene Bucureşti-Alexandropouli, în februarie anul acesta, este un motiv în plus să alegeţi, chiar şi ca destinaţie de weekend, regiunea Evros.

Un Alexandropouli mult mai liniştit decât celelalte oraşe  turistice, precum Thessaloniki sau Kavala, o deltă mirifică şi o insulă cu aproape toate bogăţiile naturii vă vor recompensa cum nu vă imaginaţi.

Astfel veţi descoperi o Grecie care nu înseamnă numai ouzo, dansuri şi hoteluri de lux, ci şi rezervaţii naturale, unde pot fi admiraţi vulturii negri, sau muzee ecleziastice, unde vi se explică cum se pictau icoanele bizantine.

Istorie din costume

Dacă sunteţi pasionaţi de istoria comună a grecilor şi a turcilor, este de-ajuns să mergeţi la Muzeul Oraşului Alexandropouli şi să vedeţi costumele purtate de locuitori de-a lungul a sute de ani. Ioannis, unul dintre angajaţii micului muzeu, vă va explica importanţa portului tradiţional atât de limpede, încât abia atunci vă veţi întreba de ce noi nu ştim şi nu ne arată nimeni cum se îmbrăcau bucureştenii pe vremuri.

Celor din Alexandropouli le-a fost suficient un spaţiu cu mult mai mic decât cel ocupat de Muzeul Municipiului Bucureşti ca să-i ilustreze, chiar şi celui mai ignorant vizitator, istoria lor.

Important este ca toată această promenadă în oraşul cu 50.000 de locuitori să o începeţi dimineaţa, nu foarte devreme, pentru că grecii nu sunt matinali, la una dintre zecile de cafenele de pe faleză. Atât de multă lume îşi bea cafeaua afară, privind marea, încât realizezi că mai nimeni nu rămâne în casă pentru acest tabiet.

Tinerii preferă să gătească

Cele mai căutate locuri pentru savurat cafeaua sunt cele din apropierea portului sau a farului. În timp ce din zona portului poţi privi pescarii care îşi curăţă năvodul sau care duc peştele direct în magazinele de pe faleză, poţi admira Marea Tracică (Marea Egee).

„Preferăm să ieşim în timpul zilei la plimbare sau să bem o cafea, pentru că seara, de obicei, ne strângem în casa unuia dintre prieteni şi gătim, povestim şi facem planuri”, zice Thanasis, un localnic. Ca mulţi alţi tineri, se gândeşte însă să părăsească oraşul natal pentru o slujbă mai bine plătită.

„Avem tot ceea ce vrea un turist avizat, însă marea parte a locuitorilor trăieşte din faptul că aici este o zonă militară, port şi cam atât. Cel mai greu îmi este să nu mai văd Samothraki”, a mai spus grecul.

Sanctuarul Zeilor, în vârful muntelui Saos

Samothraki este, după cum o laudă localnicii, insula „cu toate formele de relief, cu toate paradisurile la un loc”, un loc preferat în Antichitate de zei. Odată ce ai ajuns aici, după două ore de mers cu feribotul din portul Alexandropouli, începi să crezi legenda potrivit căreia aici s-au întâlnit zeii Orfeus şi Dionisos. Cascade, munte, plajă, mare, peşteri, totul ţi se dezvăluie în acelaşi loc.

Dintre cele patru regiuni ale insulei, Kamariotissa, Paleopolis, Therma şi Mersines, ultima este cel mai puţin comercială. Aici se află Muntele Saos, pe unde se spune că „alunecau” zeii printre oameni. De aceea, vârful este denumit Sanctuarul Zeilor. O altă legendă, pe care oamenii de acolo ţi-o povestesc de parcă s-ar fi petrecut ieri, spune că de aici Poseidon urmărea Războiul Troian.

Jos, la aproximativ trei kilometri de poalele muntelui, sunt Băile Reci, unde o cascadă îl răcoreşte vara pe călător. Platanii imenşi şi cetatea Chora, unde statuia zeiţa victoriei, Niki, „păzeşte” Samothraki, sunt impresionante. Statuia autentică se află la Muzeul Luvru din Paris.  

Deşi conservată, insula poate adăposti turişti la unul dintre cele aproape zece pensiuni şi hoteluri, cea mai bună perioadă de vacanţă fiind Paştele. O noapte de cazare la un hotel de trei stele costă în jur de 30 de euro, iar un drum Alexandropouli-Samothraki cu feribotul costă 15 euro.

Oraşul Mătăsii

Dacă alegeţi să vă întoarceţi în ţară prin estul Bulgariei, opriţi-vă în Soufli. Situat la 70 de kilometri de Alexandropouli, aproape de graniţa cu Turcia, Soufli este cunoscut drept Oraşul Mătăsii. De peste 100 de ani, locuitorii acestui orăşel, care acum are 5.000 de oameni, trăiesc din creşterea viermilor de mătase. Iar asta se vede după cum şi-au construit casele.

Podurile excesiv de înalte dezvăluie adevărate laboratoare de crescut coconii, curţile pline de crengi încărcate de puf reprezintă locul de curăţat „boabele de mătase”, iar magazinele de la parterul caselor expun produsul final: mătăsuri dintre cele mai fine, broderii dintre cele mai frumoase. Străzile Venizelou şi Vesilios Georgiou sunt vestite pentru magazinele, dar, în special, pentru muzeele dedicate îndeletnicirii localnicilor.

O englezoaică fascinată de acest proces al mătăsii, care a lăsat Londra şi profesia de dascăl pentru a lucra în acest muzeu, explică vizitatorilor, cu pasiune, despre migala incredibilă necesară producerii unui fir de mătase. Trage de toate războaiele de ţesut, smotoceşte coconii şi pune accentul pe efortul oricărui om care lucrează cu „viermii”. „Este nevoie de opt astfel de fire din cocon ca să iasă unul utilizabil. Şi când îl scoţi, este atât de rezistent pe cât este o sârmă”, susţine englezoaica.

Prefectul a promovat Evrosul la Bucureşti

Regiunea Evros, în care se află, pe lângă alte oraşe fascinante, Alexandropoulis şi Soufli, mai are multe locuri care merită văzute. Iar grecii ştiu să le şi promoveze, indiferent că este vorba despre un spital care se întinde pe 80.000 de metri pătraţi, de o deltă sau de o biserică parţial distrusă. Astfel, puteţi admira cu binoclul, dintr-un adăpost din Parcul Ecologic, vulturii negri, o specie pe cale de dispariţie, păsări rare în Delta Evros. Şi, nu în cele din urmă, puteţi trece pragul tavernelor cu peşte proaspăt.

„Destul de puţini români ajung în această zonă, dar, de când s-a inaugurat linia aeriană Bucureşti-Alexandropouli, ne aşteptăm la un val de turişti din România”, a spus prefectul regiunii Evros, Nikolaos Zambounidis. El a fost prezent la Târgul de Turism de la Bucureşti, organizat weekendul trecut la Romexpo.

În postul Paştelui, slujbele de pomenire se ţin lanţ la Biserica Sfântul Nicolae din Alexandropouli

Vulturii negri, o specie pe cale de dispariţie, pot fi admiraţi cu binoclul în Parcul Natural Evros

Peştele este adus în magazine direct de la pescarii care vin de pe Marea Egee

Alexandropouli are 50.000 de locuitori şi este situat la 50 de kilometri de graniţa cu Turcia