VIDEO Cazanele, locul unde „se frământă” Dunărea

Defileul Dunării merită vizitat toamna. În primul rând pentru pădurea colorată, care se oglindeşte în apa învolburată şi pe care nu vă veţi mai plictisi s-o priviţi.

Într-un top al celor mai frumoase regiuni din ţară, Cazanele Dunării ar obţine probabil un loc fruntaş. Parcul Naţional Porţile de Fier include Cazanele Dunării, prelungirile sudice ale Munţilor Banatului (Locvei şi Almăjului), ale Munţilor Mehedinţi şi o parte din Podişul Mehedinţi, precum şi fâşia de lac ce aparţine teritoriului naţional al României. Însă regiunea cea mai spectaculoasă o constituie „Cazanele Dunării” - denumite aşa deoarece bulboanele formate de apa adâncă dau impresia că fluviul „fierbe” între stânci - lângă localităţile Eşelniţa şi Dubova.

Venind dinspre Orşova, „Cazanele” sunt împărţite în Cazanele Mici (în zona Eşelniţei şi care se află la doar câţiva kilometri de cele mari) şi Cazanele Mari, situate dincolo de Golful Dubovei şi dominate de Înălţimile Ciucarului Mare. În mijlocul Cazanelor Mici se deschide Valea Mraconiei, străjuită de figura săpată în stâncă a regelui dac Decebal. Arheologii au descoperit în aceste locuri una dintre cele mai vechi forme de artă de pe teritoriul românesc, „Idolul de la Cuina Turcului”.

În aval de confluenţa Mraconiei cu Dunărea, apele fluviului pătrund într-o zonă largă, cu relief domol, pe malul sârbesc fiind tăiată în piatră „Tabula Traiana” şi o porţiune din vechiul drum roman, început de Tiberiu, în anul 33 după Hristos, şi terminat de Traian, în anul 105 după Hristos, pentru cucerirea Daciei. Frumuseţea sălbatică a zonei este dată şi de relieful carstic, ce a format nu mai puţin de şapte peşteri în regiune. Printre acestea amintim peştera Ponicova (peştera Liliecilor) - cu o lungime de 1.660 metri şi peştera Veterani - consacrată de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis. Mergând spre Moldova Nouă, se pot zări ieşind din Dunăre turnurile cetăţii Tri Cule (Tri Kule sau Triculi), ridicată în secolul al XVII-lea pentru a opri expansiunea otomană.

Peştera Liliecilor

Cazanele Dumării merită vizitate toamna, când peisajele sunt şi mai impresionante datorită paletei vaste de culori

Înainte de a ieşi din lanţul Carpaţilor, Dunărea taie o ultimă zonă de calcare, formând Defileul Dunării. Cazanele Mari cu pereţi verticali şi pe alocuri surplombaţi aparţin masivului calcaros Ciucaru Mare, situat între localităţile Plavişeviţa şi Dubova. Peştera Ponicova, săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, Ciucaru Mare, a fost parţial inundată după formarea lacului de baraj. Aici puteţi ajunge numai cu şalupa, parcurgând un traseu de aproximativ 500 de metri pe sub peretele Ciucarului Mare. În peşteră se mai poate intra însă şi pe pârâul Ponicova, care s-a adâncit în calcare şi a format un pod natural. Pe aici puteţi străbate aproape întreaga peşteră în care s-a format un sistem de galerii etajate. Peştera este cunoscută şi drept Peştera Liliecilor, datorită coloniilor mari de lilieci care trăiesc în galeria ce le poartă numele.

Figura săpată în stâncă a regelui dac Decebal poate fi văzută pe Valea Mraconiei

În cazul în care vă hotărâţi să faceţi un traseu al peşterii, localnicii vă sfătuiesc să apelaţi la un ghid, deoarece condiţiile sunt precare, locul nefiind amenajat pentru turism. Dacă totuşi vă încumetaţi, nu uitaţi cizmele de cauciuc, un pulover mai gros, eventual o haină împotriva umezelii şi lămpile sau lanternele. Vizitarea întregii peşteri durează aproximativ trei ore. Locul a fost declarat rezervaţie speologică după descoperirea unor fosile de Ursus Spelaeus şi un fragment de ceramică foarte veche. Mănăstirea Mraconia se află la 15 kilometri de oraşul Orşova, în comuna Duhova, unde s-a format unul dintre cele mai frumoase defilee ale Dunării. Lăcaşul este ridicat pe locul unui fost punct de observaţie şi dirijare a vaselor, acest lucru oferind o privelişte impresionantă. Actuala clădire a fost ridicată pe locul vechii mănăstiri, construită în 1523.

Mănăstirea de sub ape

Vechea biserică a fost acoperită de apele Dunării în 1967, după formarea lacului de acumulare de la Porţile de Fier şi construcţia Hidrocentralei de la Porţile de Fier. Deşi autorităţile au hotărât atunci ca mănăstirea să fie demolată şi inundată, ele nu şi-au dat acordul ca Mraconia să fie ridicată în altă parte.

Pe malul fluviului mai există câteva vechi faruri, nefolosite însă în prezent

Astfel, vechea mănăstire a ajuns cunoscută şi sub denumirea de „Mănăstirea de sub ape”. Hotărârea de refacere a lăcaşului de cult a fost luată în 1989, la cererea Mitropoliei Olteniei, iar reconstrucţia a început în 1993. Din vechea mănăstire mai puteţi vedea acum doar uşile vechi împărăteşti şi o candelă. La Cazane puteţi ajunge pe drumul din Orşova către Moldova Nouă.

Unde stăm şi cât ne costă

Cei care doresc să petreacă la Cazane mai mult de câteva ore se pot opri în satele Plopi sau Eibenthal. Localnicii sunt pregătiţi să vă arate toate traseele până la Dunăre sau să vă facă intrarea la celebrele şezători. Cei care vor să facă o plimbare cu calul pe malul Dunării trebuie să plătească doar 10 lei pe oră. Cazarea în aceste două sate se face la gazdă, unde o cameră dublă costă aproximativ 40 de lei pe noapte, cu micul dejun inclus. 

Mai multe imagini de la Cazanele Dunării