Se poate trăi fără hrană?

Supravegheat de medici, yoghinul Prahlad Jani a rezistat 15 zile fără să mănânce. Cazul său nu este singular.

Prahlad Jani, yoghinul care afirmă că trăieşte cu „energie sfântă", a acceptat să fie internat două săptămâni într-un spital militar din oraşul Ahmedabad, pentru a fi supravegheat zi şi noapte. O echipă formată din 30 de cadre medicale militare, majoritatea doctori şi profesori universitari, a notat cu uimire că bărbatul nu a mâncat, nu a băut şi nu a mers la toaletă, nici măcar o dată, timp de 15 zile consecutiv.  

Bătrânul a fost păzit în permanenţă de un grup format din cel puţin cinci persoane şi a fost filmat încontinuu.Concluzia specialiştilor a fost rezumată perfect de neurologul Sudhir Shah: „Nu putem să înţelegem cum de supravieţuieşte. Teoretic, după cel mult opt zile, ar fi trebuit să fie mort".

Exemple similare

În 1604, la Berna, trăia o oarecare Apolline Schreier, a cărei poveste l-a convins pe Papa Benedict al XIV-lea că postul natural poate dura oricât de mult. Apolline avea jumătatea inferioară a corpului paralizată şi, puţin câte puţin, ea a încetat să mai mănânce. Medicii trimişi de Vatican au examinat-o şi au notat că, după patru ani de abstinenţă, viscerele abdomenului ei păreau să se fi aplatizat, pielea de pe abdomen fiind lipită de coloana vertebrală. Neîncrezător, în ciuda rapoartelor primite, Papa a cerut ţinerea ei sub supraveghere.

Internată timp de trei săptămâni într-un spital din Berna, unde a fost păzită de peste 40 de persoane, femeia n-a mâncat şi n-a băut nimic. Cu excepţia abdomenului, care era „identic cu acela al unui cadavru din care s-au scos intestinele", trupul ei nu era foarte slab.

Şi exemplele ar putea continua. Janet McLeod, din Scoţia, a fost consemnată în 1771 în rapoartele Royal Society, că nu mâncase şi nu băuse nimic în ultimii doi ani, după ce paralizase în urma unei crize de epilepsie. Părinţii au încercat iniţial să o hrăneaescă desfăcându-i dinţii încleştaţi cu un cuţit, dar durerile ei erau atât de mari, încât au preferat să renunţe.

Janet a trăit aşa, fără să consume nimic, încă 14 ani.Maria Fürtner, din Bavaria, a fost internată în 1836 pentru a se verifica afirmaţia sătenilor care povesteau că fata nu trăieşte decât cu apă. A stat 22 de zile în spital şi, după ce s-au convins că trăieşte numai cu apă, medicii au trimis-o acasă.

Cercetări recente efectuate cu magneto-electro-encefalograful arată că yoghinii care ajung să-şi controleze trupul trăiesc, de fapt, într-o stare de conştiinţă modificată, creierul lor aflându-se - în majoritatea timpului - în ritmul alfa. La un om obişnuit, acest ritm poate fi verificat numai în zona tâmplelor, dar în cazul yoghinilor este sesizat de toţi ceilalţi electrozi. Cercetătorii spun că „ritmul alfa invadează creierul în întregime", ceea ce, în cuvinte simple, înseamnă că omul se află într-o stare de veghe relaxată.

„Domesticirea" sistemului nervos

Se pare că misticii învăţă ­să-şi „domesticească" sistemul nervos, convingându-l să nu mai trimită spre zona cerebrală senzaţiile venite de la organe. Rămas fără apă şi fără alimente, dar şi fără posibilitatea de „a face reclamaţie", trupul lor se descurcă şi el cum poate.

În volumul de referinţă „Metanoia, fenomene fizice ale misticismului", Aimé Michel sugerează că o parte din celulele viscerale nefolosite ar putea fi transformate în hrană pentru celelalte zone ale corpului. Neurologul Sudhir Shah, citat de FoxNews, susţine ipoteza extragerii energiei din aer şi din lumina solară. Sau poate amândouă la un loc. Dar nu e sigur. Singurul lucru cert este că nu ştim precis. Deocamdată.