Quidditch, sportul vrăjitorilor!

Fanii lui Harry Potter au transformat sportul fictiv din romanele lui J.K. Rowling într-un sport real. În universul fantastic al cărţilor Harry Potter, Quidditch era cel mai celebru sport de pe planetă, fiind practicat de magicieni şi de vrăjitoare.

Dacă în cărţile şi în filmele cu Harry Potter jucătorii şi mingile aveau calităţi paranormale, în varianta pământeană a acestui sport lucrurile sunt cât se poate de normale.

Jocul în sine este o combinaţie de baseball, rugby şi baschet, parcă special alese pentru a mulţumi atât copiii din America, cât şi pe cei din Marea Britanie, principalii practicanţi ai acestui sport extrem de ciudat.

Pentru a putea fi un bun jucător de Quidditch ai nevoie în primul rând de un bun simţ al umorului, deoarece pentru mulţi ar fi greu de înţeles de ce trebuie să alergi ca nebunul cu o mătură între picioare…

Pornind de la premiza ştiinţifică că nu există vrăjitoare care să poată traversa terenul zburând pe o mătură, comunitatea celor pasionaţi de lumea lui Harry Potter a adaptat totuşi regulile jocului din filme pentru oamenii de rând.

Quidditch se joacă de obicei pe un teren oval, cu dimensiuni apropiate unui teren de fotbal, iar principalul scop este introducerea unor mingi prin trei inele suspendate, aflate în extremităţile suprafeţelor de joc.

Echipament şi regulament

Cele două echipe sunt formate fiecare din şapte jucători repartizaţi astfel: un portar, un libero, doi oameni la bătaie şi trei urmăritori. Ultimii au sarcina să arunce mingile, denumite Quaffles, prin inelele suspendate la aproximativ 2 metri înălţime, primind pentru fiecare reuşită câte 10 puncte. În realitate, acestea pot lua forme diverse, de la mingi de fotbal desumflate până la mingi de volei sau de baschet.

Rolul celor doi oameni la bătaie din fiecare echipă este să nimerească adversari cu alte mingi, poreclite The Bludgers, propulsate din propriul teren cu ajutorul a două rachete de tenis (în Harry Potter, the Bludgers aveau calităţi magice şi se deplasau fără să aibă vreun mijloc de propulsie).

Dacă adversarul este atins cu balonul (mingi uşoare din burete sau cauciuc), echipa primeşte cinci puncte, iar cel lovit trebuie să lase mingea Quaffles din mână. Cel mai important element al jocului este The Golden Snitch­ (hoţoaica de aur). În lumea lui Harry Potter,  J.K Rowling se referea la o minge mică de aur cu două aripioare care se învârtea în jurul terenului, iar echipa care o prindea obţinea 150 de puncte, lucru ce echivala aproape mereu cu câştigarea meciului.

În jocul adaptat în colegiile din America şi din Marea Britanie, The Golden Snitch a fost înlocuit cu o farfurie zburătoare.

Jocul se extinde cu repeziciune

Primul cadru organizat în care s-a practicat acest sport a luat fiinţă în SUA la colegiul  Middlebury(Vermont), iar asociaţia creată aici a ajuns să numere 105 şcoli de pe întreg cuprinsul Statelor Unite. Tot la colegiul  Middlebury a avut loc în 2006 primul Campionat Mondial de Quidditch, eveniment care a  fost chiar mediatizat pe prima pagină în ziarul “Wall Street Journal”.

Pe 28 martie 2008, în emisiunea matinală de la CBS a fost chiar transmisă live o parte a meciului dintre colegiile Middlebury şi Amherst College. Quidditch se joacă în prezent în multe ţări din Commonwealth, iar numărul practicanţilor devine tot mai mare.