Alba Iulia, oraşul în care nu vă veţi plictisi

Alba Iulia, oraşul în care nu vă veţi plictisi

Istorie, clădiri impresionante, o cetate impunătoare, obeliscul, împrejurimi frumoase. Pe toate le puteţi întâlni la Alba-Iulia, un oraş în care turiştii găsesc mereu ceva de văzut.

Numeroase surse istorice atestă existenţa mai multor aşezări, ce datează de peste 5.000 de ani, pe teritoriul pe care acum se află unul dintre cele mai frumoase oraşe din România, Alba Iulia.

Potrivit istoricilor, aici exista un centru tribal tracic important, care s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere social, economic şi politic. Printre cele mai importante clădiri din fosta capitală se numără biserica memorială „Mihai Viteazul”, Casa de Cultură a Studenţilor, Cetatea Bastionară Alba Iulia, Catedrala Romano-Catolică şi Muzeul Unirii.

Bisericuţa memorială de lemn „Mihai Viteazul” o veţi găsi în vecinătatea zidurilor cetăţii, la aproximativ 500 de metri de Obeliscul închinat martirilor Horea, Cloşca şi Crişan. Pe locul actualei biserici, la 1597 a fost ridicată vechea ctitorie a voievodului Mihai Viteazul.

Aceasta era Centru al Mitropoliei Ardealului, iar hramul pe care îl purta era Sfânta Treime, simbolul unităţii de credinţă. Biserica a fost distrusă în totalitate în 1714, iar noua construcţie a început abia în 1988. Casa de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia se află în sediul fostei Case Municipale de Cultură, de unde a moştenit, de altfel, întreg patrimoniul.

Şapte bastioane şi şase porţi

Cetatea Bastionară Alba Iulia e considerată cea mai reprezentativă fortificaţie de tip Vauban din România, dar şi cel mai semnificativ ansamblu de plastică figurativă barocă din Transilvania. Construită între 1714 şi 1738, cetatea a fost ridicată după planul arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville.

Între secolele XVIII-XIX cetatea a îndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei şi tot aici, pe vremuri, era şi depozitul general de armament. Zidurile fortificaţiei, construite din cărămidă, piatră de carieră, dar şi din pietrele rămase din ruinele vechii cetăţi romane care exista aici, au o lungime aproximativă de 12 kilometri şi, potrivit istoricilor, au fost terminate prin munca a peste 20.000 de iobagi.

În faţa Sălii Unirii există mai multe busturi ce reprezintă figuri importante ale istoriei

Vizitând cetatea veţi descoperi şapte bastioane, fiecare purtând numele unui important personaj din istoria ţării, dar şi din religie, precum Carol, Mihail, Elisabeta sau Trinitatea.

Cel mai mare dintre aceste bastioane este Trinitatea, care are 135 de metri înălţime. În centru, acesta are un blazon încoronat. Intrarea în cetate se face prin şase porţi, toate decorate cu statui şi reliefuri. 

Proiectarea şi ridicarea cetăţii au determinat modificarea planului străzii. Între zidurile cetăţii au avut loc unele dintre cele mai importante momente din istoria Transilvaniei, printre care răscoala lui Horea şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

În dreptul porţii a treia puteţi admira Obeliscul, ridicat în 1937 şi închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784.

Poarta cetăţii prin care a trecut Mihai Viteazul în ziua Marii Uniri

Monumentul realizat din granit are la bază o celulă simbolică, în partea de est o Victorie înaripată, care ţine în mână o cunună de lauri, iar pe latura de vest un basorelief reprezentându-i pe pe cei trei revoluţionari Horea, Cloşca şi Crişan. Pe soclul obeliscului apare inscripţia „Smerită închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan”.

Catedrala ortodoxă a Reîntregirii, cunoscută şi sub numele de Catedrala Încoronării, are o arhitectură inspirată din clădirea bisericii domneşti din Târgovişte şi se înscrie în curentul romantic. În construcţia impunătoare, ridicată între 1921 şi 1923, au fost încoronaţi suveranii României Mari, Regele Ferdinand I şi Regina Maria, la 15 octombrie 1922. 

Edificiul are o formă de cruce greacă, cu un pridvor deschis, iar în interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unităţi de boltire. Decoraţia pictată în frescă este realizată după modelul iconografiei tradiţionale. Iconostasul, mobilierul şi stranele sunt realizate din lemn de stejar, prezentând motive decorative de inspiraţie brâncovenească.

Întreg ansamblul e dominat de un turn-clopotniţă, cu o înălţime de 58 de metri, terminat în formă de cupolă, ce se sprijină pe coloane.

Clădirea Babilon, muzeu impresionant

Mănăstirea Râmeţ e străjuită de stâncile Cheilor Râmeţului

Un alt monument pe care merită să-l vedeţi este Catedrala Romano-Catolică. Construită în secolul al XIII-lea, îmbinând elemente romane şi gotice, aceasta este considerată unul dintre cele mai valoroase monumente cu arhitectură medievală timpurie din Transilvania. Lăcaşul de cult a fost conceput drept o basilică cu trei nave, ulterior renunţându-se la una dintre ele. În interior veţi descoperi mormântul lui Iancu de Hunedoara, dar şi pe cel al fratelui său Johannes Miles, pe cel al fiului său Ladislau şi pe cel al reginei Isabella şi al fiului său, Ioan Sigismund.

Cel mai mare muzeu din Alba Iulia este Muzeul Unirii, găzduit în Clădirea Babilon. Prin structura faţadelor, acesta reprezintă unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură romantică din oraş. Construită în 1850 pentru a fi o clădire militară, muzeul are două etaje şi peste 100 de încăperi ce găzduiesc expoziţiile, biblioteca şi laboratoarele de restaurare. Aici veţi descoperi secţiile de preistorie, civilizaţie dacică, civilizaţie romană, dar şi de civilizaţie medievală, modernă şi lapidariul.

Printre cele mai importante obiecte se numără exponate din secolele VII-I înainte de Hristos, idoli din lut, sceptre, podoabe, arme, dar şi un fragment de zid din blocurile originale ale cetăţii dacice de la Piatra Craivii. Cea mai bogată secţiune din muzeu este cea romană şi cuprinde, în mare parte, obiecte descoperite în centrul antic roman Apulum şi în castrul Legiunii XIII Gemina. În Sala Unirii a avut loc, la 1 decembrie 1918, adunarea celor 1.228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania, care au decis unirea principatului cu România. Aici puteţi vedea documentele originale şi steagurile fluturate de delegaţi în timpul evenimentului.

Mănăstirea din Râmeţ

Alba Iulia este cunoscută şi drept oraşul statuilor. Aici veţi descoperi nenumărate grupuri statuare reprezentate de importante personalităţi politice, artişti sau chiar simboluri, printre care amintim Lupoaica cu pui, statuia lui I.C. Brătianu, cea a lui Mihai Eminescu sau basorelieful dedicat lui Mihai Viteazul.

Şi dacă oraşul în sine merită vizitat, nu uitaţi de împrejurimi! La aproximativ 30 de kilometri de Alba Iulia şi la 18 kilometri de Teiuş se află mănăstirea din Râmeţ „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, unul dintre cele mai vechi aşezăminte călugăreşti din Transilvania. Istoricii au descoperit aici dovezi ale unei vieţi monahale datând din secolul al XI-lea.