Ion Caramitru regizează la Operă

Astăzi, începând cu ora 18.30, actorul şi regizorul Ion Caramitru pune în scenă, pentru prima oară la Opera Naţională Bucureşti (ONB), spectacolul „Evgheni Oneghin“, pe muzică de Ceaikovski.

„Evgheni Oneghin“ este prezentată astăzi, la 130 de ani de la premiera sa absolută, care a avut loc la Moscova, la 29 martie 1879. Lucrarea lui Ceaikovski a mai fost pusă de trei ori în scenă la Operă, în anii 1938, 1958 şi 1959, de regizorul Hero Lupescu.

Lucrarea semnată de Piotr Ilici Ceaikovski, după romanul în versuri scris de Aleksandr Sergheevici Puşkin, este montată de Ion Caramitru, care a mai regizat „Evgheni Oneghin“ în urmă cu 14 ani, la Belfast, în Irlanda de Nord. Conducerea muzicală a spectacolului îi aparţine dirijorului Iurie Florea. Decorurile sunt realizate de Maria Miu, iar costumele, de Viorica Petrovici.

Din echipa de creaţie a noii producţii fac parte şi Stelian Olariu, maestru de cor, Florin Fieroiu, care semnează coregrafia, şi Chris Jaeger, care asigură luminile, iar spectacolul este montat în limba rusă.

Pentru premiera spectacolului, cât şi pentru cea de-a treia reprezentaţie, ce are loc pe 28 aprilie, îşi dau concursul tinerii Iordache Basalic, în rolul lui Oneghin, Crina Zancu, care o interpretează pe Tatiana, Oana Andra, în rolul Olgăi, şi Pompeiu Hărăşteanu, în rolul lui Gremin.

Lucrare-simbol

Văduva Larina trăieşte la ţară, împreună cu fiicele ei Tatiana şi Olga. Tatiana este o fire contemplativă, visătoare şi o mare iubitoare de literatură. Olga este exact opusul surorii ei. E veselă, veşnic doritoare de animaţie şi de petreceri. Într-o zi, cele două tinere fac cunoştinţă cu tânărul aristocrat, Evgheni Oneghin, ale cărui maniere, aparent elegante, ascund o fire rece.

Siguranţa de sine şi nonşalanţa lui Oneghin au un efect fulgerător asupra Tatianei, care se îndrăgosteşte de acesta. Cei doi aranjează o întâlnire, însă Oneghin respinge sentimentele tinerei. În timpul unui bal organizat de familia celor două fete, insensibilul Oneghin îi face curte surorii Tatianei, Olga, iar logodnicul acesteia, Lenski, îl provoacă la duel. În timpul confruntării, Lenski este ucis.

Cuprins de remuşcări, câştigătorul duelului pleacă în străinătate, iar Tatiana şi Olga se căsătoresc cu doi bărbaţi mai în vârstă. Întors în ţară, Oneghin este profund tulburat de revederea Tatianei şi îşi dă seamă că nutreşte sentimente de care nu era conştient. Aceasta, însă, îl respinge, iar el se cufundă într-o stare de depresie, deplângându-şi viaţa.  

Opera este o lucrare-simbol pentru cultura rusă, iar volumul omonim, scris de Aleksandr Puşkin, a reprezentat o adevărată revoluţie în literatura rusă. „Este o operă despre tineri, pentru tineri. Este un examen pentru muzicienii care realizează acest spectacol“ spune dirijorul Iurie Florea.

În prezent director general al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER), Ion Caramitru nu se află la prima colaborare cu Opera Naţională Bucureşti. În stagiunea 1989-1990, el a montat operele „Micul coşar“, de Benjamin Britten, şi „Eminescu“, de Paul Urmuzescu. A mai pus în scenă, la Opera din Belfast, spectacolul „The Tragedy of Carmen“, versiunea regizorului Peter Brook după „Carmen“. de Georges Bizet, dar şi opera „Evgheni Oneghin“. de Piotr Ilici Ceaikovski.