Geneva, centrul mondial al invenţiilor

Salonul Internaţional de la Geneva este cea mai mare expoziţie anuală din lume dedicată invenţiilor. În fiecare primăvară, aici se adună cele mai creative minţi ale planetei.

Inventatori particulari sau companii care desfăşoară activităţi de cercetare vin, an de an, la Geneva în căutarea succesului şi a investitorilor. Oraşul elveţian, cel mai mare din cantonul Geneva-Romandie (regiunea vorbitoare de limbă franceză) şi al doilea ca mărime al Elveţiei, pune la dispoziţia inventatorilor Pavilionul Palexpo, fonduri de organizare şi numeroase premii.

În fiecare an, expoziţia găzduieşte peste 700 de exponate, venite din peste 40 de ţări. În 2010, în ciuda erupţiei vulcanului din Islanda, care a blocat sosirea unora dintre participanţi, au fost prezentate la Geneva 710 invenţii, venite din 45 de ţări din întreaga lume.

Preşedintele-fondator

Prima Expoziţie Mondială a Invenţiilor a avut loc în anul 1972 şi a fost organizată de elveţianul Jean-Luc Vincent, care şi astăzi, după 38 de ani, este preşedintele-fondator al Salonului Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi de la Geneva. Presa franceză amintea, la începutul manifestării de anul acesta, că celebrul comandant al navei „Enterprise-D", din serialul Star Trek, a fost numit Jean-Luc Picard în cinstea lui.

 În 1986, când a anunţat noua serie „Star Trek: The Next Generation", creatorul Gene Roddenberry a explicat că numele căpitanului a fost compus din prenumele părintelui Salonului de Invenţii şi numele a doi fraţi elveţieni, inventatorii Auguste şi Jean Felix Piccard.

Francezul Roland de la Celle a inventat un cărucior ortopedic pentru câini

Începând de anul acesta, expoziţia este patronată şi de Organizaţia Mondială a Drepturilor de Proprietate Intelectuală, care are sediul central tot la Geneva şi se bucură de înaltul patronaj al Consiliului Federal al Confederaţiei Elveţiene.

Spaţiul expoziţional propriu-zis are 70.000 de metri pătraţi, reuniţi sub un singur acoperiş, numit Pavilionul Palexpo. Aici inventatorii au la dispoziţie 140 de angajaţi specializaţi în crearea de standuri, funcţionari care întocmesc acte şi rezolvă telefonic aproape orice problemă, traducători şi o echipă specializată de pază şi protecţie. În cei 38 de ani de existenţă, expoziţia nu a fost afectată de niciun incident major.

Pavilionul are mai multe săli pentru conferinţe, pornind de la 200 de locuri până la 15.000, iar standurile permit un flux de vizitatori de până la 100.000 de persoane, zilnic. Ediţia de anul acesta, care s-a desfăşurat între 21 şi 25 aprilie, a fost marcată de întreruperea traficului aerian provocată de erupţia vulcanului din Islanda.

Norul de cenuşă a fost la un pas de a anula participarea multor invitaţi şi inventatori, mulţi dintre ei făcând parte dintre zecile de mii de persoane care au aşteptat cu răbdare redeschiderea rutelor aeriene. În comunicatul final, preşedintele Jean-Luc Vincent nota că numărul vizitatorilor a fost cu aproximativ 15% mai mic decât în 2009, dar remarca plin de optimism:

„Deşi erupţia vulcanului a întârziat sosirea unor participanţi, putem spune că acest inconvenient nu a redus nici cantitatea şi nici calitatea contactelor dintre profesionişti."

Reguli de participare

Andreea Marin-Bănică a primit o medalie de aur pentru un costum care nu strânge burtica bebeluşilor

Cei chemaţi să-şi expună creaţiile la Salonul Invenţiilor trebuie să ştie că aici nu sunt acceptate decât invenţii, tehnici şi produse noi. Juriul este foarte competent, fiind alcătuit din peste 80 de specialişti-inventatori premiaţi la ediţiile precedente, profesori universitari sau cercetători renumiţi în domeniile lor.

Trebuie să amintim aici că la Geneva, mai exact în imediata apropiere a oraşului elveţian, se află renumitul laborator european de cercetări nucleare CERN, iar miile de specialişti care lucrează acolo sunt vizitatori „abonaţi" ai expoziţiei, astfel încât o „invenţie-plagiată" n-are cum să reziste în standuri mai mult de o zi. Până acum, o singură dată, în anul 1978, un participant a fost „expulzat" pe motiv de plagiat. De atunci, n-a mai încercat nimeni.

Există şi o restricţie severă privind comercializarea produselor. Deşi încurajează contractele şi îşi propune să-i ajute pe inventatori să-şi promoveze, şi deci să-şi vândă, creaţiile, comerţul propriu-zis este interzis în pavilion. Există însă o zonă destinată vânzărilor, unde pot fi achiziţionate produse noi, dar aici spaţiul este limitat la cel mult 40 de standuri, care sunt rezervate din timp, iar mărfurile trebuie să aibă autorizaţie de vânzare, care certifică - între altele - că obiectul respectiv nu este periculos.

În schimb nu există restricţii privind domeniul abordat de inventatori, fiind acceptate orice fel de invenţii, de la cele mai moderne aspecte ale ştiinţei şi tehnologiilor până la jucării şi banale obiecte de uz casnic.

55 de premii pentru România

Anul acesta, pentru prima oară în cei 38 de ani de existenţă, un român a făcut parte din juriu: Mircea Tudor, preşedintele companiei MB Telecom, care, împreună cu un grup de asociaţi, a primit Marele Premiu al Salonului din 2009, pentru invenţia sa „Roboscan", un aparat care ajută vameşii să verifice rapid şi fără dificultăţi mărfurile din autocamioane. Românul a fost invitat să facă parte dintre cei 85 de membri ai juriului din 2010. Centrul Est-European de Cercetări Integrate şi Aplicate, pe care îl conduce Tudor, a oferit un Premiu Special, care, pe lângă diplomă, asigură şi o săptămână de lucru în România, în cadrul acestui laborator.

Raluca-Ioana van Staden a obţinut Trofeul de Aur pentru cea mai importantă invenţie realizată de o femeie

An de an, delegaţia României se întoarce acasă cu o mulţime de premii. În 2009, de pildă, toate cele 55 de invenţii româneşti au primit medalii. Românii s-au întors acasă nu doar cu Marele Premiu, dar şi cu alte 25 de medalii de aur (între care 6 cu felicitările juriului), 24 de medalii de argint şi 5 de bronz. Anul acesta, zestrea românească a inclus 24 de medalii de aur (3 cu felicitările juriului), 15 medalii de argint, 8 medalii de bronz şi 11 Premii Speciale.

Marele Premiu din 2010 a fost obţinut însă de Celia Sanchez-Ramos Roda, din Spania, pentru un sistem de indentificare biometric ocular, care identifică într-o secundă o persoană, comparând topografia internă a corneei cu cea dintr-o bază de date anterior constituită.Una dintre cele mai apreciate invenţii româneşti din 2010 a fost cea a lui Corneliu Birtok-Băneasa.

Acesta a prezentat un dispozitiv de filtrare a aerului pentru motoarele cu ardere internă, care permite o reducere importantă a consumului de combustibil, de aproximativ 20%, pe timpul verii. Dar o medalie de aur, chiar dacă una aproape atehnică, a obţinut şi Andreea Marin-Bănică. Vedeta a prezentat un costum pentru bebeluşi numit „Violet", care fereşte corpul copilului de disconfortul creat de materialele elastice.

 Cel mai mediatizat premiu a fost însă cel obţinut de Raluca-Ioana van Staden, care a obţinut un premiu special deosebit, Trofeul de Aur, oferit de Organizaţia Mondială a Drepturilor de Proprietate Intelectuală pentru cea mai importantă descoperire făcută de o femeie. Raluca-Ioana a creat un senzor care poate determina prezenţa cancerului încă din stadii incipiente, în mai puţin de şase minute, recunoscând anumite substanţe, numite markeri, caracteristice fiecărui tip de cancer.

Cum se fac înscrierile

Salonul Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi de la Geneva are delegaţi şi corespondenţi permanenţi în 23 de ţări, între care unul în România şi unul în Republica Moldova. Cei care doresc să se înscrie pentru salonul de anul viitor, care va avea loc între 6 şi 10 aprilie 2011, trebuie să se adreseze din timp acestor delegaţi, pentru a beneficia de sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (în România) sau al Universităţii Moldovei (în Republica Moldova), organizaţiile care alcătuiesc şi sprijină delegaţiile pentru Salonul de la Geneva.