Cum uită adulţii să socotească
0
Peste 3% din persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani sunt incapabile să efectueze mintal operaţii aritmetice simple, relevă un studiu francez. Cei chestionaţi au răspuns că viaţa de zi cu zi nu le solicită această abilitate.
Calculele legate de salariu sunt efectuate, în aproape toate instituţiile, de către un program computerizat. La supermarket suma o face tot calculatorul, iar vigilenţa cumpărătorului se rezumă la verificarea articolelor taxate (câte sunt, de câte ori au fost marcate pe bon etc.).
Dar adunările finale, calculul taxei pe valoarea adăugată şi restul ce trebuie încasat - în cazul în care clientul plăteşte cu bani - sunt socotite automat. Cum vânzătorul nu poate să influenţeze corectitudinea programului, nici verificarea mintală nu mai este necesară.
Unii nu uită niciodată
Nici dacă e vorba de impozitele anuale sau de efectuarea unor plăţi legate de petrecerea timpului liber, cum ar fi achitarea biletelor de cinema sau a facturii de la restaurant, nu sunt necesare calcule. Prin urmare, în afara celor care desfăşoară activităţi cât de cât tehnice, ceilalţi cetăţeni europeni nu mai au nevoie de cunoştinţele de matematică acumulate în şcoală, întrucât computerele fac treaba în locul lor. Şi, cum tot ce nu e folosit se şterge, abilitatea de a calcula mintal scade drastic, în doar câţiva ani de la absolvirea liceului.
Psihologii francezi de la Universitatea din Nancy, conduşi de profesorul Jean-Paul Fischer, au încercat să determine şi dacă există o legătură între studiile efectuate şi durata memoriei legată de operaţiile aritmetice. Ei au constatat, de pildă, că numai 0,5% din persoanele cu studii superioare au uitat să facă socoteli, iar dacă aveau cumva studii tehnice procentul s-a redus la numai 0,001%.
Inginerii sau profesorii de ştiinţe exacte nu-şi pierd niciodată abilitatea de a socoti mintal. Din cei care au absolvit doar liceul însă, aproximativ 3% uită rapid cum se fac împărţirile şi, cum era de aşteptat, peste 8,7% din cei numai cu studii elementare nu mai ştiu nici să adune. Numită de cercetători „discalculită", inabilitatea de a face mintal operaţii aritmetice arată însă şi un dezinteres faţă de tot ce este tehnic manifestat la nivelul politicilor de stat, subliniază un articol din „Le Figaro".
Doar 7% din responsabilii politici ai Franţei, de exemplu, sunt absolvenţi de universităţi tehnice sau economice, care presupun un nivel mediu de calcul matematic. Ca atare, programa de învăţământ flexibilă, votată cu atât de mult entuziasm de politicienii din ultimul deceniu, le-a permis elevilor să evite matematica încă din clasele mici. Şi nu e de mirare că din ce în ce mai mulţi oameni nu ştiu nici să socotească.
De mai bine de doi ani, universităţile din Marea Britanie se plâng că studenţii care se înscriu la facultăţile unde e nevoie de multă matematică sunt din ce în ce mai slab pregătiţi, iar britanicii caută acum un nou model de învăţământ primar şi gimnazial care să le permită elevilor să înveţe mai mult şi mai aplicat la ştiinţele exacte.
Computerele vor fi inutile
Chiar dacă, aparent, societatea modernă nu pare să mai aibă nevoie de oameni care ştiu matematică, lucrurile se vor schimba dramatic în anii care vin, estimează ziarul britanic „The Times". Toate aceste computere, care azi socotesc în locul oamenilor, dar şi centralele nucleare sau avioanele pe care le folosim, precum şi industriile care le vor produce mâine vor deveni inutile într-o lume în care toţi adulţii suferă de discalculită. În consecinţă, experţii recomandă instituţiilor de învăţământ multă prudenţă în legătură cu desconsiderarea ştiinţelor exacte, în general, şi a matematicii, în special.
Se încarcă comentariile...
