Cu sania şi bobul pe asfalt la 30 de grade

Cu sania şi bobul pe asfalt la 30 de grade

Din cauza infrastructurii inexistente, campionii români la sporturile de iarnă recurg la metode inedite de pregătire. Ţara noastră are o singură pistă pentru bob şi sanie, la Sinaia, care este impracticabilă. Cu puţin timp înaintea celei mai mari competiţii mondiale a sezonului hibernal, „tricolorii“ caută soluţii disperate pentru a se putea antrena.

Mai sunt doar şase luni până la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (Canada), iar loturile naţionale de bob şi sanie trag din greu. Pe uscat... pe şenile, pe rotile, pe ce se poate. Condiţiile în care se antrenează cele două echipe sunt „primitive” şi încropite pe moment.

Aşa i-am găsit şi săptămâna trecută în timpul exerciţiilor de la Poiana Braşov, acolo unde timp de trei săptămâni au variat pregătirile fizice cu cele specifice. O mână de copii ambiţioşi şi plini de speranţe şi optimism, de o parte şi de alta, pentru care participarea la Olimpiadă este mai presus decât gândul la recompense materiale.

„Cei mai mulţi bani i-am luat la Cupa Mondială când am venit în primii 20. Adică 50 de euro”, spune unul dintre visătorii Olimpiadei la sanie.

După o încălzire pe stadion, cei cinci băieţi şi cele trei fete care alcătuiesc în acest moment lotul de sanie şi-au luat „obiectele muncii”, o sanie de simplu şi una de dublu, şi au trecut la treabă. Nu pe o pistă specială, ci chiar pe asfaltul care face legătura între drumul principal şi parcarea sălii de sport din Poiană. O sută de metri împărţiţi în trei viraje şi o coborâre mai abruptă, „încununată” cu oprirea, care are loc chiar pe drumul unde maşinile vizitatorilor colindă staţiunea.

Slalom printre maşini, câini şi tomberoane

„Liber?” Se aude strigând din vârful deluşorului, iar antrenorul face semn că nu se vede nicio maşină la orizont. Însă orizonul este îngust de doar o sută de metri, astfel că în orice moment semnul antrenorului se poate schimba brusc într-unul de disperare pentru a opri, deoarece un automobil tocmai îşi face apariţia.

Iar echipajul de pe sanie este nevoit să pună frână cu picioarele chiar în asfaltul cu smoală de pe panta cea mai abruptă, unde viteza este de aproape 40 de kilometri pe oră. „Stricăm câteva perechi de adidaşi pe sezon, dar ce să facem?

Aşa arată săniile de vară, pe care se pregătesc câteva luni pe an sportivii români

Riscurile meseriei”, se îmbină la încă o coborâre băieţii. Fără cască şi echipamente speciale, aceste coborâri sunt pentru „sănierii” noştri floare la ureche. „Să vezi când cobori pe gheaţă şi prinzi 130 la oră... acolo adrenalină”, le sclipesc ochii sportivilor. Însă, până atunci, se mulţumesc cu „slalomuri” pe rotile printre maşini, câini şi tomberoane.

Din cauza infrasctructurii care lipseşte cu desăvârşire în ţară, cele mai multe pregătiri, o dată cu venirea sezonului rece, se fac în afară: în Germania, Austria sau Italia. „Vă imaginaţi că noi facem în medie cam 350 de coborâri pe pistele speciale, în timp ce germanii ajung la 900-1.000.

Ei îşi fac săniile pe calculator, au o echipă în spate, pe când la noi antrenorul este şi psiholog şi mecanic. Avem doar câteva sănii şi le ascuţim patinele cu şmirghel până ne facem freza în ele”, spune antrenorul Victor Ifrim, care ne lămureşte că o sanie costă 3.000-4.000 de euro, însă nici acestea nu sunt cele mai performante: „Cei care deţin secretul unei alunecări mai uşoare şi mai rapide au fost cumpăraţi de către ţările cu tradiţie în acest sport şi lucrează doar pentru ei. Este păcat că nu se investeşte în cercetare şi la noi”.

Boberii români sunt campioni europeni la start, singurul pe care-l pot exersa în ţară

În plus, cheltuielile la un antrenament normal de sanie sunt pe măsură. „25 de euro costă să te dai o tură pe pistele din afară, iar în medie facem cam câte cinci manşe pe zi. Acestea înmulţite cu şase echipaje, faceţi un calcul şi vedeţi câţi bani se duc pe zi doar pe un antrenament”, adaugă tehnicianul. Şi cu toate aceste impedimente, sportivii de la sanie speră la o calificare printre cei 110 sportivi care vor fi la Olimpiada de la Vancouver la această probă.

Un bob vechi ne menţine în viaţă

Dacă la sanie antrenamentul îl poţi face şi pe şosea, la bob e mai greu. Lotul naţional este nevoit să facă drumul până la Sinaia pentru a face pregătirea specifică, acolo unde există o pistă specială de start, una dintre cele mai importante etape ale acestui sport. „Suntem campioni europeni la start”, începe povestea bobului din mileniul trei din România antrenorul „tricolorilor”, Iulian Păcioianu.

Însă povestea seamănă cu una din secolul trecut din Occident sau cu cea a jamaicanilor care au vrut să cucerească lumea. Tot „patrimoniul” acestui sport de iarnă este un bob de patru ani, cumpărat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român la ultima Olimpiadă.

Echipa naţională de sanie speră să ajungă la Vancouver

„Noi avem un bob de 30.000 de euro, învechit ca tehnologie. Unul ca lumea, de performanţă, costă cam 100.000 de euro. Ba mai mult, ar trebui să avem trei-patru perechi de patine în funcţie de temperatura şi densitatea gheţii, dar noi avem o singură pereche deoarece sunt şi astea extrem de scumpe.  4.000 de euro pe pereche... Asta ca să vedeţi cam unde stăm”, ne explică tehnicianul, care ţinteşte totuşi  să califice măcar două echipaje la Jocurile de la Vancouver.

La fel ca la sanie, cele mai puternice antrenamente se fac în străinătate. „La bob e mai scump pentru o manşă, 45 de euro bobul de dublu şi 55 de euro cel de patru persoane”, adaugă Păcioianu. Sportivii de la bob se vor întâlni în septembrie, la Naţionalele de start de la Câmpulung Muscel. Până la Olimpiadă, mai au de „luptat” în cele şapte etape de Cupa Mondială din acest sezon internaţional.

FOTE nu vrea sanie şi bob

România a fost desemnată la sfârşitul anului trecut ţara organizatoare a Festivalului Olimpic pentru Tineretul European (FOTE), proba de iarnă. Competiţia, denumită şi „Mica Olimpiadă”, se va desfăşura pe Valea Prahovei în februarie 2013. La eveniment sunt aşteptaţi aproximativ 1.500 de sportivi din peste 45 de ţări. „Vor participa doar schiorii: săritorii, fondiştii, biatloniştii. Celelalte dicipline sportive de iarnă nu vor fi prezente.

La JO, România vrea să califice două echipaje de bob

Deci nici sania şi nici bobul nu au fost incluse în programul lor. Mi se pare revoltător, având în vedere că oricum se vor construi pârtii, trambuline, poligoane pentru aceste probe. Dar de ce să nu se renoveze şi singura pârtie de sanie şi bob odată cu acest eveniment?! Ne simţim excluşi... Dacă s-ar face acea pistă şi pentru noi, n-am mai da atâţia bani pe deplasări şi pregătiri în străinătate”, a spus antrenorul echipei naţionale de sanie.