Parcul Apuseni, ispită pentru europeni
0
Uniunea Europeană a declarat Parcul Natural Apuseni destinaţie turistică de excelenţă. Încă un motiv pentru a vizita unul dintre cele mai frumoase locuri din ţară.
Peste 100.000 de turişti vizitează anual Gârda de Sus şi împrejurimile acesteia, unde se află şi Peştera Scărişoara, al doilea gheţar subteran ca mărime din Europa. Aici a fost făcut filmuleţul prin care Uniunea Europeană doreşte că promoveze Parcul Natural Apuseni ca destinaţie turistică de excelenţă. Clipul va rula pe televiziunile din toată Europa, dar şi pe mai multe site-uri, pentru a atrage turiştii străini în România.
Centrul comunei Gârda de Sus se află la şosea. Însă dacă urcaţi spre platoul carstic Scărişoara veţi descoperi una dintre minunile Parcului Natural Apuseni, care se întinde pe teritoriul a trei judeţe, Bihor, Cluj şi Alba.
Drumul forestier este destul de obositor, dar frumuseţea peisajelor va compensa oboseala acumulată în cei zece kilometri care leagă Gârda de satul Gheţar, unde se află de altfel şi Gheţarul de la Scărişoara. Peisajul natural este completat de localnici, care păstrează cu sfinţenie tradiţiile moştenite din bătrâni, fie că este vorba de arhitectura caselor, bucatele, meşteşugurile sau de portul popular.
Moara veche din Gârda
Înainte să începeţi urcuşul spre gheţar, puteţi poposi la moara veche de peste 300 de ani, din satul Gârda de Sus, care funcţionează şi astăzi mânată de apă. Proprietarul, un bătrânel vorbăreţ, dar cam surd, în vârstă de 82 de ani, este încântat să vă arate cum funcţionează. Potrivit acestuia, moara e atât de veche încât nu se mai ştie cine a construit-o.
„Când a fost făcută moara asta, numa trei căşi (case) erau de jur împrejur”, îşi aminteşte proprietarul Iosif Negrea. Bătrânul a moştenit-o de la părinţii lui şi povesteşte că tatăl său avea şapte fraţi, pe care a trebuit să-i plătească, pentru a-i lăsa lui moara.
„Io n-am lăsat-o să se părăsească, dar acum nu o mai pot repara, e putredă. Un meşter bun ar putea să o facă, dar eu sunt bătrân, am probleme cu plămânii şi răceală în oase”, povesteşte trist Iosif Negrea. Cu toate astea, este bucuros să arate oricui cum macină încă bătrâna moară. Nu mai duce cantităţi la fel de mari ca pe vremuri, însă bătrânul o ţine funcţională, atât cât mai poate, mai ales pentru turişti. Însă ei nu sunt singurul motiv pentru care simpaticul bătrân se chinuieşte să ţină moara în picioare. „Când eram tânăr îmi era tare dragă, că veneau multe fete aici”, îşi aminteşte râzând moşul.
Pentru siguranţa turiştilor, la intrarea în Gheţarul Scărişoara au fost amenajate scări din metal
Agricultori cu laptop
Sus pe munte, timpul pare că se măsoară altfel. Liniştea este perturbată doar de zgomotul maşinilor care aduc turiştii la gheţar. De-a lungul drumului veţi întâlni casele răsfirate ale moţilor. Deşi mai toţi localnicii au deja laptopuri acasă, ei continuă să trăiască la fel ca strămoşii lor, din agricultură, silvicultură şi, mai nou, din turism. S-au păstrat încă multe clădiri vechi, însă şi cele noi care se construiesc, fie că e vorba de case de locuit sau pensiuni, sunt ridicate după un model arhitectural care trebuie respectat pe întreg teritoriul parcului.
În satul Gheţar există şi câteva pensiuni, unde pe toată perioada verii se perindă sute de turişti, dornici să-şi petreacă concediul departe de zgomot şi praf. Localnicii au ştiut să profite de faptul că trăiesc într-un loc atât frumos şi şi-au mărit vechile case, sau au construit chiar unele noi, mai mari, pentru a-i primi pe toţi turiştii veniţi să-şi petreacă vacanţa aici.
Nicodim Paşca şi-a făcut o pensiune situată la zece minute de mers pe jos de gheţar, pe care o administrează împreună cu soţia. În fiecare vară sunt căutaţi de turişti. Soacra bărbatului, Iulia Morcan, în vârstă de 72 de ani, coace plăcinte după o reţetă învăţată de la mama ei.
Acestea sunt umplute cu brânză făcută în casă, din laptele de la vacile crescute în gospodărie şi hrănite cu iarbă fără îngrăşământ chimic. Secretul plăcintelor stă în ultimul pas-prăjirea în unt de casă. De pe masa turiştilor nu lipsesc însă nici balmoşul, dulceţurile făcute în casă, din fructele de pădure adunate din zonă, sau siropul din frăguţe ori din muguri de brad.
O noapte de cazare la pensiunile din Parcul Natural Apuseni costă 30 de lei de persoană
Proprietarul gospodăriei ştie că turiştii vin la el pentru linişte şi un strop de tradiţe şi mâncare naturală. El recunoaşte însă că este foarte greu să păstrezi tradiţiile în condiţiile impuse de legea locului. Nicodim Paşca vrea să-şi dezvolte afacerea, pentru a primi aşa cum se cuvine turiştii care vor ajunge în număr mult mai mare în zonă după amenajarea drumului care urcă din Gîrda spre gheţar. O noapte la pensiunea lui costă 30 de lei pentru o persoană, iar micul dejun ajunge la 12 lei. Preţurile sunt însă aproximativ aceleaşi în toată zona.
Nu departe de el şi-a ridicat o pensiune şi Cornel Paşca (43 de ani), care speră că promovarea zonei îi va aduce mai mulţi turişti, vara, iar acesta este anotimpul recomandat turiştilor, deoarece accesul în sat pe timp de iarnă este dificil şi se face doar cu sănii trase de cai.
Călătorie în trecut
La doar zece minute de pensiuni se află „centrul” satului Gheţar. Aici sunt amenajate câteva chioşcuri, de unde turiştii pot cumpăra plăcinte cu afine şi brânză, dar şi diverse suveniruri. Şi dacă tot sunteţi în zonă, aveţi ocazia să faceţi o călătorie în trecut la muzeul din sat, unde puteţi admira obiectele folosite pe vremuri în gospodăriile moţilor. Intrarea este liberă, iar ghizi sunt doi localnici, soţ şi soţie, Iulia şi Ilisie Paşca, în vârstă de 65 de ani, respectiv, 73 de ani.
Înainte de apariţia telefoanelor mobile, sătenii se anunţau atunci când apărea câte o problemă, prin tulnic
Femeia vă va povesti despre cum a învăţat să toarcă cânepa şi să ţeasă haine încă de la 10 ani. Sau vă poate cânta din tulnic, instrument care, spun localnicii este un „fel de telefon mobil”, folosit atunci când anunţau un incendiu sau când aveau o problemă, dar şi în cazul în care trebuiau să alunge animalele. Tot la muzeu puteţi vedea cum se realizează ciuberele (un fel de butoaie), doniţele (pentru depozitat laptele) sau diverse căni.
Toate sunt făcute de Ilisie Paşca, un cunoscut meşteşugar al zonei, care a moştenit această meserie din familie. El şi-a amenajat un mic atelier în incinta muzeului, pentru a le arăta turiştilor curioşi care sunt secretele meşteşugului. Toate obiectele, folosite pe vremuri în gospodărie, sunt făcute din lemn de molid. În plus, în acest muzeu puteţi vedea şi strămoşul termosului.
Gheţarul îi aproviziona pe moţi cu apă
Gheţarul Scărişoara are o poveste frumoasă. Pe vremuri, moţii luau apă de aici. Ei au şi amenajat prima intrare în peşteră. Acum, la gheţar se ajunge printr-un aven cu diametrul de 60 de metri, la care aveţi acces după o anevoioasă coborâre de aproximativ 20 de etaje de bloc. „Pentru că este o zonă carstică, localnicii nu puteau săpa fântâni pentru apă, aşa că se alimentau de la gheţar”, explică ghidul peşterii. Acum, la intrarea în monumentul natural, ai cărui pereţi au o grosime de aproximativ 35 de metri, sunt amenajate scări din metal. Din păcate însă, cea mai spectaculoasă parte a peşterii este închisă publicului.
Plăcintele prăjite cu brânză nu lipsesc niciodată de pe masa tradiţională a localnicilor din Apuseni
Anul trecut gheţarul a fost vizitat de 60.000 de turişti, însă numărul acestora ar putea fi mult mai mare dacă ar exista un drum uşor practicabil şi pe timp de iarnă. Odată cu premiul acordat de Uniunea Europeană însă, s-a demarat şi proiectul de modernizare a traseului, iar lucrul propriu-zis, va începe în primăvara anului viitor.
Pentru a încerca să atragă mai mulţi turişti în zonă, în sezonul rece, când cei mai mulţi merg la pârtia de schi de la Arieşeni, situată la aproximativ zece kilometri de Gîrda, primăria din comună doreşte să deschidă în această iarnă o pârtie. Aceasta va avea o lungime de 1.200 de metri şi instalaţie pe cablu şi teleschi.
Parcul din trei judeţe
Parcul Natural Apuseni se întinde pe o suprafaţă de 76.000 de hectare, pe trei judeţe: Bihor, Alba şi Cluj. Printre obiectivele de pe teritoriul parcului amintim Peştera Valea Rea, Cetăţile Ponorului, Gheţarul Focul Viu, Peştera Urşilor, Valea Boga, Cetăţile Rădesei, Cheile Someşului Cald, Săritoarea Bohodei, iar cele mai spectaculoase peisaje le veţi descoperi în judeţul Bihor, unde sectorul turistic este însă mult mai puţin dezvoltat.
Se încarcă comentariile...
