Uzina Electrică renunţă la peste o treime dintre angajaţi

Deşi a reuşit să iasă din procedura de reorganizare judiciară şi a ajuns să fie şi singurul CET din ţară fără niciun leu datorie, Uzina Electrică Zalău anunţă disponibilizări în rândul angajaţilor săi. Societatea a notificat AJOFM încă de luna trecută.

21 de angajaţi ai Uzinei Electrice, producătorul de energie termică în sistem centralizat din Zalău, vor fi trimişi în şomaj începând cu data de 10 iunie. Potrivit directorului societăţii, Viorel Marian, la aceştia se vor adăuga încă 12, care for fi, însă, disponibilizaţi eşalonat, până la sfârşitul anului, pe măsura finalizării lucrărilor în care aceştia sunt implicaţi. Directorul susţine că măsura disponibilizării a peste o treime dintre angajaţi este necesară dacă se doreşte funcţionarea fără pierderi a societăţii şi spune că reducerea personalului a fost şi pe durata reorganizării judiciare una dintre măsurile care a făcut ca Uzina Electrică să scape de datoriile cifrate la aproximativ 34 de milioane de lei. "Noi am intrat în reorganizare cu 176 de angajaţi şi am ieşit cu 87", precizează el.

Cei 33 de angajaţi care vor fi puşi pe liber în acest an sunt, potrivit lui Marian, din toate sectoarele de activitate ale uzinei. "Începând cu resursele umane şi contabilitatea, şi până a personalul de execuţie - muncitori, şoferi, macaragii, am tăiat de peste tot", explică el, justificându-se că "oricum, nu mai este un volum de muncă atât de mare ca şi pe vremuri, când aveam şi transportul energiei termice (preluat acum de E-Star: n.r.), iar dacă vom avea nevoie cândva, spre exemplu, de un utilaj, preferăm să-l închiriem, că este mai ieftin decât să plăteşti salariul şi dările către stat pentru un om".

Cinci salarii medii - plăţi compensatorii

Angajaţii disponibilizaţi vor primi plăţi compensatorii, egale cu cinci salarii medii nete pe unitate. Potrivit directorului, un astfel de salariu ar ajunge la aproximativ 1.200 de lei, aşa că cei 33 vor primi, în medie, câte 6.000 de lei, din care se vor scădea reţinerile.

Şi alte disponibilizări

Viorel Marian avertizează că s-ar putea ca disponibilizările de acum să nu fie şi ultimele pentru Uzina Electrică. "Estimez că dacă vom reuşi să promovăm acel program de investiţii pe care îl avem în vedere vom putea funcţiona cu şi mai puţini angajaţi", explică el.

Uzina Electrică a intrat în insolvenţă în 2009 – iar din 2010 s-a aflat într-un program de reorganizare judiciară – din cauza unor datorii ce totalizau, la acea vreme, aproximativ 34 de milioane de lei. „Cea mai mare parte din sumă este reprezentată de majorări de întârziere percepute de Ministerul Finanţelor la câteva credite istorice pe care societatea le-a contractat la începutul anilor 2000 şi la care, la un moment dat, nu am mai putut ţine pasul cu plata ratelor şi a dobânzilor. Fiind credite garantate de stat, Ministerul Finanţelor a preluat plata ratelor, iar ulterior a trecut majorările de întârziere în contul nostru”, ne-a explicat Viorel Marian modul în care s-a ajuns în această situaţie. Până la începutul acestui an din totalul datoriilor societăţii, s-au plătit 17,9 milioane de lei, iar în ultima perioadă s-a achitat şi diferenţa de 16,7 milioane (din care 13,3 milioane reprezintă majorări de întârziere).

Directorul susţine că, în acest moment, societatea nu numai că nu mai are datorii, dar ar avea chiar şi disponibilităţi financiare pentru a investi în retehnologizarea uzinei, astfel încât să nu mai fie nevoie de privatizarea ei pentru a deveni rentabilă. "Am avea diposnibilităţi financiare pentru unele investiţii, cum ar fi montarea unor capacităţi de producţie noi. În plus, dacă am merge pe cogenerare (energie termică şi energie electrică - n.a.) am beneficia şi de schema de sprijin pentru producerea de energie electrică prin cogenerare", explică el. Directorul mai susţine că, dacă s-ar face aceste investiţii, preţul energiei termice la consumator ar putea scădea, asta şi datorită faptului că uzina beneficiază de gaz mai ieftin. "Gazul este mai ieftin cu aproximativ 20 la sută faţă de oriunde în oraş, pentru că suntem alimentaţi direct din Sistemul Naţional de Transport", explică el.

Citeşte şi O plantă ar putea scoate din criză şi agricultura şi producţia de energie