Sălajul, punct periferic într-un superjudeţ?

Sălajul ar urma să facă parte din “superjudeţul” de Nord Vest alături de Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistriţa şi Bihor. Foto: Harta Adevărul

Potrivit noului proiect de reorganizare administrativă, Sălajul ar urma să facă parte dintr-un super judeţ alături de alte cinci judeţe din Nord Vestul ţării.Proiectul ar urma să ajungă în Parlament în această toamnă pentru ca la alegerile locale de peste un an să se voteze noua administraţie locală, cu 8 preşedinţi de consilii regionale şi 8 consilii regionale.

Parlamentarii puterii au fost îndemnaţi de către premierul Emil Boc să susţină proiectul de lege care vizează reorganizarea administrativ- teritorială a României în opt regiuni de dezvoltare, măsură ce are ca scop accelerarea absorbţiei fondurilor europene.

Sălajul ar urma să facă parte, conform proiectului de reorganizare administrativă promovat de Guvern, dintr-un “superjudeţ” al Nord Vestului ţării, alături de Maramureş, Satu Mare, Bistriţa, Bihor şi Cluj.

Ne-ar duce alţii de mână spre dezvoltare

Reprezentantul Guvernului în teritoriu, subprefectul Onorica Abrudanu, susţine că măsura ar fi benefică pentru  Sălaj, deoarece judeţele mai mari ne-ar putea “duce de mână” în drumul spre dezvoltare economică, iar formarea marilor regiuni va aduce la o mai bună absorţie a fondurilor europene.

“Sălajul este un judeţ mic, de mărimea a două cartiere din Cluj, care oricum se descurca destul de greu în proiectele de dezvoltare economică. Să ne gândim numai la proiectul de introducere a apei şi canalizării în cele patru oraşe din Sălaj. Nu puteam obţine acest proiect dacă nu am fi colaborat cu oraşele din Cluj”, explică Onorica Abrudanu.

“Legea e făcută pe genunchi”

Pe de altă parte, Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean spune că desfiinţarea actualelor judeţe ar veni în defavoarea sălăjenilor, care vor rămâne la periferia viitoarei regiuni, resursele urmând să fie concentrate numai la Cluj. “Vorbim de o lege făcută pe genunchi şi care are rolul de avantaja, mai degrabă, partidele aflate la guvernare în viitoarele alegeri. Guvernanţii înceracă să diminueze influenţa partidelor din opoziţie. Totodată, reorganizarea administrativă i-ar dezavantaja pe sălăjeni, care vor rămâne la periferia noului superjudeţ, urmând ca majoritatea resurselor să fie concentrate la Cluj, cel mai probabil noul centru al regiunii”, spune Marc.

Preşedintele Consiliului Judeţean susţine că, din grabă, guvernanţii nu au luat în considerare nici situaţia actualelor proiecte cu finanţare europeană. “Proiectele semnate, demarate deja sunt responsabilitatea actualelor consilii. Nimeni nu ne-a explicat ce se va întâmpla cu aceste proiecte, cum se va face transferul lor către viitoarele instituţii regionale”, adaugă Marc.

Ce judeţ eram odată

Includerea Sălajului într-un super judeţ vine şi pe fondul unei frustări a sălăjenilor, care, înainte de venirea comunismului trăiau în unul din cele mai mari judeţe ale ţării. “Sălajul a fost ciuntit la ultima împărţire teritorial-administrativă a ţării, cea din 1968. Rezultatul este că dintr-un judeţ interbelic care, în 1930, era mai mare, şi ca teritoriu şi ca populaţie, decât Clujul învecinat şi se situa din ambele puncte de vedere în primele 15 judeţe ale ţării (dintr-un toal de 71), Sălajul a ajuns, ca număr de locuitori, penultimul din ţară, iar ca suprafaţă, mai mici sunt doar Covasna, Giurgiu şi Ilfov”, explică Marin Pop, doctor în istorie contemporană.

Marin Pop susţine că actuala  propunere de reorganizare administrativă ar însemna o nouă nedreptate istorică făcută Sălajului. “Vorbim practic de desfiinţarea unui judeţ, care din punct de vedere politic şi economic reprezenta, în urmă cu opt decenii, enorm pentru România. Totuşi, consider că reorganizarea administrativă ar putea aduce şi un plus, pentru că astfel s-ar elimina birocraţia excesivă”, mai spune istoricul.