Sălaj: Neatenţia la ore capătă denumire ştiinţifică - ADHD

Psihologul Melania Gârdan spune că numărul copiilor care suferă de ADHD poate fi mult mai mare

Locul elevilor neastâmpăraţi de altădată a fost luat, în clasele de astăzi, de copii cu diagnostic de la psihiatru: ADHD (deficit de atenţie şi hiperactivitate). 48 de copii din judeţ au fost diagnosticaţi cu această afecţiune, însă numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, întrucât mulţi dintre părinţi refuză să-şi ducă la psihiatru copiii.

Dacă până nu demult copiii neastâmpăraţi erau, pur şi simplu, copii neastâmpăraţi, de câţiva ani încoace micuţii care nu stau locului şi nu sunt atenţi la ore sunt suspectaţi de o afecţiune psihică, denumită generic ADHD (ceea ce s-ar traduce ca deficit de atenţie şi hiperactivitate).

Potrivit directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Violeta Milaş, în Sălaj au fost diagnosticate, deja, 48 de cazuri de ADHD.

Părinţii acceptă greu că au copii bolnavi

Sunt diagnostice puse de medicii psihiatri, singurii în măsură să stabilească dacă un copil suferă sau nu de ADHD. În baza acestor diagnostice, copiii în cauză au nevoie de tratament medicamentos şi de psihoterapie.

Psihologul Melania Gârdan, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă în Educaţie, spune că numărul copiilor care suferă de această afecţiune poate fi mult mai mare. „Unui părinte îi este greu să accepte şi un diagnostic banal, precum o viroză. Cu atât mai greu acceptă că fiul sau fiica sa are o problemă de ordin psihic şi că trebuie dus la psihiatru“, explică psihologul.

Copii greu de stăpânit

Pe de altă parte, există tendinţa, nerecunoscută încă oficial, de a pune - în special de către şcoală - acest diagnostic ori de câte ori un copil este mai greu de stăpânit. Melania Gârdan spune, însă, că până şi copiii cu diagnostic precis, de la psihiatru, trebuie să să fie integraţi şi să fie evitată izolarea lor, chiar dacă de multe ori aceştia îşi deranjează colegii.

„Avem obligaţia de a le da acestor copii şansa de a fi integraţi, de a fi recuperaţi, iar pentru asta trebuie să-i menţinem în învăţământul de masă“, susţine ea.

Pentru profesorii, învăţătorii sau elevii care trebuie să fie colegi cu un copil diagnosticat cu ADHD, lucrurile se văd cu alţi ochi. Mai exact, de regulă aceştia solicită excluderea din colectiv a copiilor – problemă.

Este şi cazul unei fetiţe cu ADHD de la Şcoala „Mihai Eminescu“, unde, la solicitarea părinţilor, conducerea a solicitat transferarea către o şcoală specială, pe motiv că aceasta, elevă pentru al doilea an în clasa a II-a, nu înregistrează progrese cognitive şi îşi agresează colegii. Iar cazul de la „Mihai Eminescu“ este doar unul din multele de acest gen care se petrec în şcoli.

Ce înseamnă ADHD

Acest deficit de atenţie şi hiperactivitate apare mai mult la băieţi (3 la sută dintre aceştia dezvoltă afecţiunea) decât la fete (1 la sută) şi se manifestă printr-o incapacitate de concentrare a atenţiei, impulsivitate şi agitaţie motorie (nu poate sta locului).

Specialiştii spun că se poate vorbi despre ADHD numai dacă aceste probleme au început să se manifeste înaintea vârstei de 7 ani, dacă ele persistă mai mult de şase luni şi dacă au loc în orice mediu sau situaţie în care este pus copilul.