Sălaj: Grajdul românesc, „demolat” de birocraţie

Avizele şi autorizaţiile pentru o fermă costă mai mult decât construcţia fermei, iar timpul pentru a le obţine e de două-trei ori mai lung decât cel necesar înfiinţării ei.În România europeană, obţinerea avizelor pentru construirea unui grajd durează unul sau doi ani, în timp ce durata normală de execuţie nu depăşeşte şase luni. De asemenea, taxele plătite pentru autorizaţii sunt de ordinul zecilor de mii de lei.

Dacă te hotărăşti să înfiinţezi o fermă în Sălaj, trebuie să ai nervii foarte tari. Înainte de a te apuca de orice, ai nevoie de certificatul de urbanism eliberat de Consiliul Judeţean, documentaţie tehnică de execuţie (întocmită de un arhitect şi inginer constructor cu diplomă recunoscută de stat, înregistrată la Ordinul Arhitecţilor), avizarea documentaţiei tehnice de către un verificator de proiecte atestat de Ministerul Lucrărilor Publice pentru exigenţa la rezistenţă şi stabilitate.

Avize peste avize

 Pe lângă acestea, mai ai nevoie de avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care se eliberează după prezentarea unei documentaţii specifice, cu întocmirea unui scenariu de securitate la incendii pentru care se achită o taxă, avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului (condiţionat de obţinerea unei notificări de la Apele Române, achitându-se taxe consistente).

Şi asta nu e totul. Mai ai nevoie de avizul Primăriei, de cel al OCPI (condiţionat de avizul ANIF de la Bucureşti, eliberat după prezentarea unei documentaţii tehnice, achitarea unei taxe şi deplasarea inspectorilor ANIF la amplasament - pe de o parte, iar pe de altă parte avizul OSPA -, dar şi de avizul Direcţiei Sanitar-Veterinare, avizul ASP (care impune o distanţă minimă a grajdului faţă de cea mai apropiată locuinţă, la care se prezintă Proiectul Tehnic şi o documentaţie. Şi, să nu uităm, e vorba despre  un grajd, nu un muzeu. Atunci întrebarea vine de la sine: mai vrei să-ţi construieşti grajdul?

 Acesta este şi unul dintre principalele motive pentru care în Sălaj există foarte puţine ferme profesionale. Potrivit declaraţiilor directorului Direcţiei Agricole Sălaj, inginerul Ioan Bujiţă, din 160 de ferme, câte există în judeţ, aproximativ 30 la sută sunt autorizate. „Multe dintre ferme funcţionează neautorizate. Oamenii n-au bani să le autorizeze, prin urmare nici nu cer sprijin de la stat. Decât să cheltuiască atâţia bani cu autorizaţiile şi avizele, fermierii renunţă la subvenţii, pentru că acestea n-ar acoperi nici pe departe cheltuielile”, afirmă Ioan Bujiţă.

Unii renunţă de la-nceput
„Eu am plătit pentru autorizaţii sute de milioane de lei vechi, fără să pun la socoteală timpul pierdut şi drumurile nesfârşite. Foarte mulţi fermieri renunţă la iniţiative. Unii renunţă de la început, când, discutând cu unul sau cu altul, îşi dau seama de dimensiunile problemei, iar alţii pe parcurs, pentru că e o mare tocire a nervilor”, povesteşte fermierul Dumitru Ardelean.