Profesorul de muzică pentru care profesia este o pasiune

După patru decenii de predat, ca un meloman îndrăgostit de vinilurile sale, profesorul de muzică Vasile Szabo s-ar îmbolnăvi dacă n-ar mai putea ţine ore elevilor. Tocmai de aceea şi acum, după aproximativ trei ani de la pensionare, îşi ţine orele de muzică. Ba mai mult, petrece fiecare zi în şcoala, care i-a devenit a doua casă.

Imediat după terminarea studiilor, profesorul de muzică Vasile Szabo a primit repartiţie la Oneşti, însă a refuzat-o vehement. N-ar fi putut părăsi oraşul de la poalele Meseşului. „Întotdeauna mă gândeam la locurile natale, la Zalău, la familia mea şi n-am putut să mă duc la Oneşti. Sunt mult prea ataşat de Zalău şi, în cele din urmă, aici am ajuns”, spune Vasile. A debutat ca dascăl la Liceul Pedagogic din Zalău, unde s-a numărat printre profesorii care au recrutat elevi chiar pentru prima clasă a liceului. Aici a predat timp de şapte ani, după care a ajuns profesor al Şcolii Gimnaziale „Simion Bărnuţiu” din Zalău, instituţie de învăţământ unde predă şi astăzi, chiar dacă a ieşit deja la pensie. De fapt, şcoala „Simion Bărnuţiu” este a doua casă pentru profesorul pasionat. Aici şi-a petrecut aproape patru decenii. Poate şi faptul că a fost director adjunct timp de 20 de ani leagă destinul dascălului de cel al şcolii.

Ţine ore din pasiune

În urmă cu aproximativ trei ani a fost nevoit să se pensioneze. Profesorul a suferit un şoc imens. Nu vroia cu niciun chip să se despartă de şcoala-casă. Noroc că a avut parte de susţinerea colegilor, care l-au ajutat să obţină câteva ore. „Atunci am avut o decepţie şi am încercat să merg înainte. După atâţia ani de activitate... Însă colegii mi-au dovedit că au încredere în mine şi am ajuns, datorită lor, să vin zilnic la şcoală, unde mai predau câteva ore. Vin cu atâta plăcere”, povesteşte cu lacrimi în ochi profesorul.

Prin mâna profesorului au trecut mulţi elevi în cei 43 de ani de activitate. Până şi primarul Zalăului i-a fost elev. „Mulţi dintre elevii mei au ajuns departe şi au reuşit în viaţă. Profesional te simţi împlinit atunci când vezi că foştii tăi elevi sunt oameni realizaţi”. Strâns legat de activitatea şcolară şi de tot ceea ce înseamnă şcoală, elevi şi cadre didactice, profesorul spune că, dacă ar putea face o schimbare, ar modifica programa şcolară la aproape toate disciplinele. După atâţia ani de învăţământ, dascălul este convins că programul elevilor este foarte încărcat. „Când am terminat eu, tot Baltagul s-a dat şi acum tot Baltagul a rămas. Elevii au mult de învăţat, programul este foarte încărcat şi, în plus, stresul atacă. Totul ar trebui să fie mai relaxant atât pentru elevii, cât şi pentru cadrele didactice”, spune profesorul. Acesta este de părere că în învăţământul românesc există calitate, însă lipseşte motivaţia de a învăţa carte.

Profil

Născut: 11 aprilie, 1946
Studii: Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj -Napoca
Familie: Este căsătorit şi are o fiică.

Ce-i place?

Îi place propria sa meserie şi muzica. Îi place şcoala în care a predat 37 de ani, Simion Bărnuţiu din Zalău, dar mai ales colectivul de cadre didactice, despre care spune că sunt „oameni adevăraţi”. Profesorul  mărturiseşte  că îi mai place oraşul în care locuieşte şi pentru nimic în lume nu l-ar părăsi.

Ce nu-i place?

Nu-i place modul în care mass-media încearcă să denigreze învăţământul românesc şi cadrele didactice. Urăşte minciuna, oamenii neserioşi care nu-şi respectă cuvântul şi lipsa bunului simţ.

Întrebări şi răspunsuri

Rep: Ce lucruri pe care le realizaţi vă aduc satisfacţie?

V.S. Cea mai mare satisfacţie a mea este că pot să mă mai duc la şcoală. Acolo mă simt în largul meu, e a doua mea casă. Sunt atât de implicat în tot ceea ce fac acolo încât nici nu-mi dau seama cât de repede trece o zi.

Rep: Ce perspective credeţi că au tinerii din ziua de azi, după ce îşi finalizează studiile?

V.S. Perspective sunt, însă cred că tinerilor din ziua de azi le lipseşte motivaţia. Atunci când vrei cu adevărat să duci la bun sfârşit un lucru, sau să împlineşti un ţel se poate. Trebuie doar să vrei. Mă  dezamăgeşte atitudinea unor tineri din ziua de azi, care cred că totul se poate obţine rapid, uşor şi fără prea multă muncă. Totul se face prin muncă şi perseverenţă.