Stiri din Zalau

Preot din Sălaj, primul traducător al lui Eminescu în maghiară

14 ianuarie 2011, 10:02 |  Autor: Paul Maghiu | 

Cuvinte cheie: Zalău, Sălaj, Adevărul de Seară, Mihai Eminescu, traducere, preot,

Cartea, în care sunt publicate 22 de poezii în limba maghiară ale lui Mihai Eminescu, a apărut în numai 200 de exemplare.

Zalău

Cartea, în care sunt publicate 22 de poezii în limba maghiară ale lui Mihai Eminescu, a apărut în numai 200 de exemplare.

 

Laurenţiu Bran, un preot-greco catolic în satul Aluniş la sfârşitul secolului al XIX-lea, este primul traducător român al poeziilor lui Mihai Eminescu în limba maghiară. Bran a tradus primele creaţii eminesciene încă din 1889, când poetul era încă în viaţă. O copie după exemplarul original se află la biblioteca din Jibou.

Laurenţiu Bran, preot-greco catolic în satul Someş-Săplac (Alunişul de azi), a fost primul traducător român al poeziilor lui Mihai Eminescu în limba maghiară. „În ianuarie 1889, pe când era seminarist la Gherla, deci încă în timpul vieţii lui Eminescu, Laurenţiu Bran a publicat în revista Szilágy-Somlyó, publicaţie maghiară ce apărea în Şimleu Silvaniei, trei dintre poeziile lui Eminescu, traduse în limba maghiară - „De câte ori iubito” („Mikor eszembe jutsz”); „Din valurile vremii” („Idő hullámiból”) şi „Sonet (S-a stins viaţa...)” („Szonett”). Cel mai probabil, Bran a tradus poeziile din volumul Poessii, apărut în 1881“, explică Györfi-Deák György, bibliotecar în Jibou.

Carte document, la Jibou

După două decenii, în 1910, preotul din Aluniş mai publică  alte 22 de poezii ale lui Eminescu în antologia “Román költőkből” („Din poeţii români”). De altfel, potrivit lui Györfi-Deák, Laurenţiu Bran a tradus în limba maghiară şi poeziile lui George  Coşbuc. Cartea a apărut în numai 200 de exemplare, la acea vreme şi este foarte greu de găsit,  dar cei care sunt interesaţi să o consulte pot trece pe la Biblioteca din Jibou, unde există o copie. „Am primit cartea în aprilie 2005, de la o tânără, care era studentă la Baia Mare. Nici cei din Baia Mare n-au originalul, dar au făcut şi ei o xerocopie a cărţii, pe care am scanat-o şi noi“, mai spune Györfi-Deák. Exemplarul original se găseşte la o familie din Satu Mare.

La concurenţă cu cumnata lui Maiorescu

Bibliotecarul din Jibou susţine că Laurenţiu Bran a fost considerat, la un moment dat, chiar primul traducător al poeziilor lui Eminescu, indiferent de limbă. „Cercetătorii au descoperit, apoi, că o femeie i-a luat-o înainte preotului din Aluniş. Este vorba de Mite Kremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu, care a  tradus şi publicat in limba germană, în volumul „Rumänische Dichtungen“, apărut în 1881 - poeziile „Dorinţa“ şi „Peste vârfuri“. Dar toţi cercetătorii, atât români, cât şi maghiari, sunt de acord că Laurenţiu Bran a fost primul român care l-a tradus pe Eminescu în maghiară“, susţine bibliotecarul din Jibou.

Potrivit informaţiilor primite de la Györfi-Deák,  Laurenţiu Bran s-a născut în 1865. A absolvit gimnaziul din Sighetu Marmaţiei în 1886, iar apoi şi-a continuat studiile la seminariul teologic din Gherla, pe care l-a absolvit în 1890, an când a fost şi hirotonisit ca preot. A slujit mai întâi în Băiţa de sub Codru, apoi în Someş-Săplac (Alunişul de azi). Preot, publicist, redactor, editor, antologator,  membru al Astrei, organizator al vieţii culturale din judeţ, fondator de biblioteci, răspânditor al ştiinţei de carte printre oamenii simpli de la sate, Laurenţiu Bran a murit în 1942, în Aluniş.

Cifră:

161 de ani se împlinesc mâine, 15 ianuarie, de la naşterea lui Mihai Eminescu.


Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     

    Ce a mai rămas din tradiţia logodnei

    Din vechiul ritual prenupţial s-a păstrat doar inelul, cu diamant pentru cei care şi-l permit. ...


    Mălin Bot

    Decizia de a pedala pe extremismul naţionalist, pentru a aduna voturi la alegerile locale din Odorheiu Secuiesc, plasează Partidul Civic Maghiar (PCM) în categoria partidelor-măscărici. Continuare

    Adevarul on Facebook

    Mioara, o prinţesă părăsită

    Sabin Orcan

    De cealaltă parte, Petre nu suflă niciun cuvinţel în apărarea Mioarei, căci ar însemna că trebuie să se caute şi el niţel prin portofel. Cum ziceam, fostul prim-ministru se comportă ca regii de odinioară.

    Nasc şi la Moldova oameni…

    Liviu Antonesei

    Din când în când, mai ales când unii neghiobi, cărora nu le ajunge rasismul etnic şi trec la cel regional, aruncă vorbe spurcate despre moldoveni, care ar fi leneşi, săraci şi înapoiaţi, îmi amintesc o hartă care a atârnat pe peretele clasei mele pe toată durata liceului…

    Vorbe de prim-ministru

    Grigore Cartianu

    Astăzi nu scriu nimic. Pe ploaia asta, m-am cam lenevit.

    De ce trebuie să votăm

    George Radulescu

    „De ce să mai votez dacă toţi politicienii sunt la fel?".

    Preţul benzinei, umflat cu pompa

    Ovidiu Marincea

    Avem nevoie de bani la buget pentru că tocmai ne-am propus să-l ciuruim cu nişte creşteri salariale, nişte bani la pensionari... De unde îi luăm? Păi din taxe! Bun, să suprataxăm ceva! Aşa par să gândească guvernanţii, oricare ar fi ei, de 20 de ani.

     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole