Peste 60 la sută din pensiile sălăjenilor, plătite de alţii

În judeţul Sălaj sunt 58.106 pensionari şi 42.016 de angajaţi. Pensionarii încasează 38 milioane de lei, iar oamenii care lucrează virează doar 14 milioane de lei la fondul de pensiiSalariile mici şi numărul mic de angajaţi, raportat la cel al pensionarilor fac ca Sălajul să poată plăti din contribuţiile colectate în judeţ la fondul de pensii numai 38 la sută din totalul pensiilor din judeţ.

O analiză făcută de ziariştii de la „Adevărul“ relevă faptul că Sălajul nu poate să susţină, din venituri proprii, decât 38 la sută din pensiile locuitorilor săi. Principala explicaţie constă în faptul că numărul pensionarilor din judeţ este mai mare cu 16.000 decât cel al angajaţilor: 58.106 faţă de 42.016. În consecinţă există un decalaj uriaş între valoarea pensiilor de plătit, de peste 38 de milioane de lei, şi a contribuţiilor încasate din judeţ pentru fondul de pensii, de numai 14 milioane de lei. Deficitul este acoperit din încasările din Bucureşti şi de la bugetul de stat.

Salarii mici

Decalajul  dintre încasările la fondul de pensii şi necesarul pentru plata pensiilor din judeţ este adâncit şi de salariile mici cu care sunt plătiţi sălăjenii – şi la care se calculează contribuţiile – comparativ cu media pe ţară.

Potrivit datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică, în luna octombrie 2010 sălăjenii au câştigat, în medie, un salariu net de 1.088 de lei, mai puţin cu aproape 300 de lei faţă de venitul mediu net pe ţară din aceeaşi lună, calculat la 1.377 de lei. În schimb, ca şi pensii, sălăjenii se situează puţin sub media pe ţară, cu 667 de lei, faţă de 742 de lei la nivel naţional.

„Pensia nu este o donaţie“

„De vină pentru situaţia în care a ajuns azi judeţul este faptul că foarte mulţi sălăjeni s-au pensionat fraudulos anticipat sau pe caz de boală“, crede Florin Roşu, un tânăr angajat în domeniul vânzărilor. „N- am nimic cu cei care au muncit o viaţă şi pe care acum, când nu mai pot munci, trebuie să-i ajut eu,  prin contribuţia mea, să-şi ia pensia”, spune el.

De cealaltă parte, pensionarii spun că pensia este un drept câştigat prin zeci de ani de muncă şi nu este o „donaţie” din partea angajaţilor. „Am muncit 42 de ani în fabrică, zi de zi, fără nici măcar o zi de concediu medical, şi am plătit la stat mai mult decât voi primi eu, ca pensie, în zeci de ani, aşa că să nu-mi spună mie nimeni că nu sunt bani pentru pensii. Noi ne-am plătit pensiile când lucram”, spune Nicolae Pop, un pensionar din Zalău care a lucrat o viaţă pe platforma industrială a Zalăului.

Doar Bucureştiul stă bine

Într-un clasament naţional al sustenabilităţii pensiilor, Sălajul se află pe un deloc onorant, dar nesurprinzător, loc 12. De la coadă. Cel mai bine stă, în acest clasament, Capitala, singura arie administrativă care funcţionează pe plus din acest punct de vedere. Bunăstarea Capitalei este alimentată, însă, şi cu bani din Sălaj, întrucât marii contribuabili din judeţ îşi plătesc dările către stat, inclusiv cele la fondul de pensii, la Bucureşti. E-adevărat, o parte din aceşti bani se întorc pentru a acoperi deficitul de fonduri din judeţ.