Nemţii se dau în vânt după zacusca de Sălaj

Un producător din Zalău a atestat, acum doi ani, zacusca de vinete ca produs tradiţional, iar anul acesta, la testele pentru export în Germania, reţeta s-a bucurat de un real succes. Sălăjenii au atestat anul acesta 159 de produse tradiţionale. Dacă până acum reprezentativă pentru judeţ era Pălinca de Sălaj, este detronată la export, de zacusca de vinete.

Pălinca de Sălaj, brânza şi smântâna Meseş, prescura, colacul pentru paus, colacul cu măr, ţăiţei de casă, zacusca de vinete, salamul Cordiş şi pecia de porc sunt doar câteva din produsele tradiţionale atestate în Sălaj.

Zacusca de vinete merge la export

Marian Ciortea, un producător de conserve de legume şi fructe din Zalău, ce deţine firma  „Euro Conserve”, a reuşit, în urmă cu mai bine de doi ani, să-şi ateste un produs tradiţional, „zacusca de vinete”, care a fost şi încă mai este la mare căutare pe piaţa din judeţ. „Cererea la acest produs tradiţional a fost  foarte mare. Nu am putut face faţă ofertei. Intenţionez ca, în scurt timp, să mai încerc câteva produse tradiţionale”, a declarat Ciortea. Acesta a precizat că zacusca tradiţională de Sălaj a participat şi la câteva teste de export pentru Germania, unde a cunoscut un real succes. „Intenţionez ca, în cel mai scurt timp, să cresc producţia la acest sortiment pentru că cererea este una foarte mare şi, deocamdată, nu poate fi acoperită”, a adăugat producătorul. Acesta a spus că o parte din secretul reţetei constă în alegerea lemnului de foc, pentru coacerea  vinetelor. „Lemnele să fie din esenţă tare. Am luat reţete din aproape tot judeţul şi le-am tot încercat. Aproape patru ani am tot încercat reţete de zacustă.  Gogoşarii şi ardeii folosiţi au un rol foarte important”, a mărturisit producătorul, care ţine secretă reţeta.

Pălinca de Sălaj are nouă sortimente

Un  produs tradiţional atestat în judeţ este „Pălinca de Sălaj”. Grigore Ardelean, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Pălincă din Sălaj, a spus că, în prezent, sunt atestate nouă sortimente: Pălinca de Sălaj de prune, de mere, de caise, de pere, de piersici, de vişine, fructe amestec, Tescovina şi Pălinca de Sălaj de vin. „Acestea au fost atestate în anul 2006, însă nu pot fi găsite pe rafturile nici unui magazin pentru că legislaţia în vigoare, prin care se specifică că pălinca e spirt, ne opreşte să comercializăm acest produs”, spune preşedintele asociaţiei Producătorilor de Pălincă din Sălaj.  În opinia  sa, actualul Cod Fiscal nu face nimic altceva decât să îngrădească promovarea produselor tradiţionale şi să crească imaginea altor produse apărute pe piaţa românească din exterior. „Pălinca nu are naţionalitate, nu are religie, nu are apartenenţă politică, dar poate influenţa apartenenţa politică. Problema cu pălinca nu e doar aici, la nivel local, ci la nivel naţional” , a adăugat Grigore Ardelean. 

Cum se pot atesta produsele

Ioan Bujiţă, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene  (DAJ) Sălaj, a precizat că prima condiţie, esenţială pentru atestarea produselor, este ca producătorul, atât persoană fizică sau juridică, să fie autorizat.  „Cei interesaţi în atestarea produselor depun o cerere de înregistrare şi un caiet de sarcini. Acesta trebuie să conţină numele produsului, descrierea metodei de producţie, natura şi carateristicile materiilor prime folosite, şi metodele de preparare, cu referire la tradiţionalitatea acestuia. După ce întregul dosar al solicitantului este verificat de reprezentanţii instituţiei noastre, acesta este trimis la Ministerul Agriculturii, care verifică, înregistrează şi eliberează atestatul de produs tradiţional”, spune Bujiţă.
În Sălaj sunt mulţi producători care şi-au atestat produsele sau, cel puţin, o parte ori un sortiment.  Lista produselor tradiţionale atestate începe de la producătorii din domeniul panificaţiei, ai produselor din fructe şi legume, ai produselor lactate  şi continuă cu renumita „Pălincă de Sălaj”.

Branduri sălăjene

Printre produsele tradiţionale atestate în Sălaj se numără: pâinea albă pe vatră,  pâine neagră pe vatră, semialbă - „marca” Cizer, colăcei cu măr şi pâine neagră „marca” Ciupe, caşcaval Meseş, brânză topită Meşes, smântână Meseş - „marca” Viomil; caşcaval, brânză şi burduf - „marca” Bodia, ceafă legată şi afumată, pecie lungă şi afumată, clisă afumată – „marca” Silvania.