Ioan Ivaşcău le poartă de grijă bătrânilor din Zalău

A început să lucreze cu tinerii, iar acum se ocupă de cei în vârstă. În tinereţe, între 1967-1973, a fost prim-secretar la Tineret la Municipiu, iar din 20004 este preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.

A fost secretar şi preşedinte de sindicat în anii ‘70, apoi, din 1982 a fost promovat ca şef al secţiei agrare, iar din 1989 a fost şef de fermă la Staţiunea de Cercetare Pomicolă din Zalău. Din 1994 până în 1997, Ioan Ivaşcău a fost director la fabrica de bere Porolissum din Jibou, care acum nu mai există. Din 1997 a fost membru în Corpul de control comercial al Consiliului Judeţean Sălaj.

Sprijin pentru pensionari

Însă cea mai importantă realizare a sa, după cum afirmă, este cea legată de încercarea de a le oferi pensionarilor, membri ai Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP), o viaţă mai bună şi activităţi interesante. De când a început să lucreze pentru ei a realizat Clubul Pensionarilor, diversificând activităţile, atât cele pentru întreţinere şi sănătate, cât şi cele distractive. „Pe lângă activitatea noastră propriu zisă, de acordare a împrumuturilor cu dobândă mică, acordăm ajutoare nerambursabile pentru cei care au o situaţie economică şi o stare de sănătate precare. Asigurăm consultaţii medicale cu tarif redus sau gratuite în patru cabinete medicale de specialitat - Interne, Oftalmologie, Stomatologie, ORL -, precum şi prin relaţia cu două farmacii din Zalău, de la care pensionarii îşi pot procura medicamente cu preţ redus. Realizăm şi unele prestări de servicii pentru ei prin salonul de coafură şi frizerie“, spune Ioan Ivaşcău.

 Pe lângă aceste activităţi, pensionarii se pot şi distra şi pot învăţa tehnica de calcul, întrucât clubul lor are un centru de ineternet, primul şi unicul din România realizat în beneficiul pensionarilor. „Peste 5.000 de pensionari au venit aici să înveţe să acceseze internetul, iar acum majoritatea şi l-au instalat acasă“, mai spune preşedintele CARP.

Iubeşte această muncă. Spune că, probabil, fiindcă a fost crescut şi educat în aşa fel încât oriunde se duce îşi ia rolul foarte în serios. „Când am venit aici, la CARP, mi-am dat seama că după legile CARP-ului, foarte puţine lucruri erau puse în valoare. Ştiam că se pot face lucruri deosebite, că sunt condiţii pentru asta, iar cei 9.300 de membri ai noştri meritau tot ce este mai bun”, spune Ioan Ivaşcău.

Ce îi place.

Apreciază ordinea şi disciplina, seriozitatea. Îi place exigenţa şi îşi doreşte să valorifice tot ce se poate valorifica. Îi place să se informeze, să adapteze activitatea la tot ce e nou şi valoros. Spune că îi place să-şi folosească timpul liber pentru activităţi fizice în grădină, pentru întreţinerea sănătăţii. „Îmi place să urmăresc, fără să particip direct, activităţile sportive în care sunt antrenate entităţi care reprezintă judeţul şi ţara.” Spune că agreează să se implice în tot ceea ce înseamnă organizare, în orice domeniu.

Ce nu îi place.

Indolenţa, lipsa de implicare, „justificarea neimplicării prin vorba românească «lasă-mă să te las». Nu-i place nerespectarea disciplinei, a ordinii şi a răspunderilor. „M-am legat de pensionari, pentru că este cea mai numeroasă şi mai vulnerabilă categorie, şi nu pot suporta ca cineva să nu aprecieze eforturile pe care le-au făcut aceşti oameni de-a lungul anilor, oameni care sunt şi cei mai prompţi în a-şi îndeplini obligaţiile faţă de stat. Mă dezgustă faptul că, deşi e  categoria socială cea mai săracă, care ar trebui protejată, este prima oprimată prin taxe şi dări“, spune Ioan Ivaşcău.


Întrebare şi răspuns.

Ce vă revoltă cel mai mult în societatea de astăzi?

Nu-mi place faptul că nu sunt recunoscute, de către actuala clasă politică, chiar şi de generaţia tânără, eforturile depuse de generaţia vârstei a treia. Nu îmi place faptul că generaţia tânără are o lipsă totală de patriotism. Mă deranjează şi dorinţa factorilor de decizie de a scăpa de bătrâni cât mai repede, sub pretextul că aceştia grevează asupra situaţiei economice şi a bugetului ţării. Nu sunt mulţumit de faptul că aceşti bătrâni, care nu-şi pot asigura întreţinerea, hrana, medicamentelor din pensiile lor, sunt obligaţi acum să-şi mai plătească o dată asigurările de sănătate.