Ilie Laurenţiu Lascu: „Pentru a fi un medic bun, trebuie întâi să fii un om bun“

Îi place să muncească, este un tip pragmatic şi are cultul performanţei. Spune că în medicina românească actuală a scăzut competenţa şi că nu mai există ordine şi nici disciplină aşa cum a fost înainte.

În cea mai mare parte a vieţii sale profesionale a lucrat la dispensarul întreprinderii Armătura, din 1985 până în 2004. „Aş mai fi şi astăzi acolo dacă nu l-ar fi desfiinţat. Dispensarul acesta a fost cel mai bun şi cel mai bine dotat din judeţul Sălaj, însă în ţara asta nu se ţine seama de nimic”, spune medicul.

„Am fost de multe ori «faultat»!“

Spune că parcursul său a fost acela al unui om obişnuit. Îi place să muncească, este un tip pragmatic şi are cultul performanţei. Viaţa i-a oferit multe şanse, dar şi situaţii „provocatoare” cărora a trebuit să le facă faţă. „Am fost uneori marginalizat. Alteori am avut insuccese. Am fost de multe ori «faultat», atât de către unele persoane, cât şi de sistem. De exemplu, ar fi trebuit să rămân, la terminarea universităţii, într-un post de asistent universitar, însă am fost «faultat». Apoi a urmat «amputarea», timp de şapte-opt ani a examenelor de specializare şi promovare. Însă m-am descurcat, prin muncă grea şi răbdare, iar acum, după trei decenii, făcând un bilanţ, pot spune că am avut şi ceva realizări“, povesteşte doctorul Lascu.

„Trăim o criză morală“

El este de părere că trăim o criză morală şi că, mai ales, ne confruntăm cu lipsa modelelor. „Le recomand colegilor mai tineri să-şi găsească modele. Cred că este foarte important. Eu am avut modele. Mi-am validat în Franţa pregătirea profesională şi am dobândit recunoaşterea internaţională. La vremea aceea am fost singurul român care făcea parte din Societatea Internaţională de Ecografie. Însă modelul meu pe linie profesională a fost doctorul Ioan Puşcaş“, spune medicul.

Împreună cu doctorul francez Serge Agostini, Ilie Lascu a publicat volumul de specialitate „Ghid practic de ecografie”, a cărui ediţie electronică va apărea foarte curând. Spune, cu mâhnire în suflet, că în medicina românească actuală a scăzut competenţa, ea nemaifiind validată prin diplome, nemaiexistând ordine şi nici disciplină.

Ce îi place.

Mărturiseşte că iubeşte munca în echipă, îi plac cărţile despre care spune, la fel ca şi Victor Hugo: „Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri“. Apreciază muzica de calitate, de toate genurile, dar în primul rând folclorul. Iubeşte istoria şi încearcă să conserve tradiţiile româneşti. „Accept şi promovez multiculturalismul, toleranţa şi respectul faţă de ceilalţi. Îmi place proverbul maghiar care spune: «Câte limbi vorbeşti, de atâtea ori eşti om»“. Adoră echilibrul, în toate formele lui: social, psihic, moral. Modestia şi credinţa în Dumnezeu i se par foarte importante. Oaza lui de linişte şi de bucurie este familia sa, pe care o adoră.

Ce nu îi place.

Nu acceptă xenofobia, extremismul. Nu-i plac şarlatania şi ipocrizia. Dispreţuieşte kitschul din artă şi muzică. Nu-i plac manelele, despre care spune că sunt produse care vor dăinui.

Întrebări şi răspunsuri.

Cum poate fi promovată competenţa?

Doresc validarea şi promovarea competenţei, a unei ordini şi discipline, dar să fie liber consimţită, nu făcută cu parul. Cred că se pot întotdeauna găsi soluţii la toate problemele care apar, dar acestea sunt discutate într-un parteneriat. Cred că cea mai bună cale este calea de mijloc, care oferă echilibru şi soluţii pentru prezent şi viitor. Extremele sunt periculoase. Sunt un realist şi nu am umblat niciodată după himere.

Participaţi la aproape toate manifestările culturale din judeţ. Sunteţi pasionat de cultură?

Este o sărbătoare să participi la lansarea unei cărţi. Sălajul este un judeţ mic, dar are nişte valori incontestabile, insuficient cunoscute şi promovate. Avem oameni de cultură şi am avut şi în trecut. Mi-aş dori foarte mult ca tineretul să fie angrenat şi antrenat în actele de cultură, să fie continuatorul tradiţiilor noastre culturale.