Fantoma „poetei uitate” bântuie pe Sărmaş

O stradă neasfaltată din cartierul Sărmaş, Zalău, care duce până sub pădure, poartă numele „Veronica de Sălaj“. „Importată” din Bistriţa şi niciodată publicată, scriitoarea „Veronica de Sălaj“ nu este o necunoscută pentru cei care locuiesc pe strada care-i poartă numele. „Vecinii“ ei sunt alte personalităţi sălăjene, precum Petre Dulfu şi Gheorghe Pop de Băseşti.

Pe strada neastfaltată denumită „Veronica de Sălaj“ nu se găsesc mai mult de 10-12 case, multe construcţii nefinalizate. Oficial numărul 10 nici nici n-a fost atribuit, spune Iulian Torje, unul dintre cei care locuiesc aici.

Cei care convieţuiesc în această zonă, fie că locuiesc de un an, fie de zece, susţin că ştiu originea numelui acestei străzi.

Povestea spusă de locuitori

Preotul Saul Şoptică-Vid a fost primul care s-a mutat împreună cu familia pe această stradă. „Atunci strada nici nu avea un nume, a fost botezată în urmă cu 10-12 ani“, afirmă Garoafa, soţia preotului. „Noi locuiam deja aici când a primit numele «Veronica de Sălaj». Când lumea a început să întrebe de unde provine numele, ne-am interesat la primărie”, povesteşte preoteasa cum a aflat despre ţăranca-poetă al cărei nume îl poartă strada.

Anca Fechete, de 30 de ani, locuieşte aici de un an, dar cunoaşte şi ea povestea personajului. „Era o scriitoare, poetă, din Cizer. Şi cum am copilărit în acel sat, cunoşteam povestea când m-am mutat aici”, spune tânăra.

Beksi Clara, de 72 de ani, stă în zonă de şase ani, dar spune că nu ştie cine anume a fost persoana care i-a inspirat pe cei din primărie să denumească aşa strada.

Vecinul ei, însă, nu doar că a auzit de Veronica, ci vrea chiar să-i dedice o placă la intrarea pe stradă. Iulian Torje, de 60 de ani, locuieşte pe stradă de doi ani şi spune că nu cunoaşte detaliile poveştii, dar că îl interesează subiectul. „Ştiu că e din Cizer şi că a lucrat pe undeva în Maramureş, dar nu cunosc alte amănunte. Cunosc o profesoară de acolo şi mă voi duce în zonă, pentru că mă interesează. Vreau să-i fac o placă”, afirmă bărbatul.

Veronica de Sălaj, „importată” din Bistriţa

Numele şi povestea „Veronica de Sălaj“, în fapt Veronica Liscan, se leagă de comuna sălăjeană Cizer, unde a trăit o parte din viaţă şi unde a fost înmormântată, în 1932. Potrivit monografiei „Veronica din Sălaj – o poetă uitată“, de Gheorghe Perneşiu şi Petre Galiş, Veronica Liscan s-a născut în Bistriţa, în 1857, în familia preotului Ioan Chitta.

La moartea prematură a acestuia, Veronica s-a căsătorit cu învăţătorul Nechita Liscan, care lucra în Cizer. „Vine Veronica, Veronica din Sălaj“ obişnuiau să strige rudele din Bistriţa când o vedeau venind în vizită, iar de aici i-a rămas pseudonimul de artist. După cum scrie în monografie, Veronica a început să scrie în jurul anului 1882, după moartea unicului său fiu, Ionaşiu, în vârstă de 4 ani. Autorii monografiei au recuperat 40 de manuscrise ale „Veronicăi de Sălaj“.

Cifră:
 37 de manuscrise de poezii şi o scrisoare în proză de 27 de pagini au fost recuperate din creaţia Veronicăi