FOTO Întâlnirea prefecţilor post-revoluţionari. Vezi cine a răspuns "Prezent"

Întâlnirea prefecţilor din ultimii 20 de ani (foto Instituţia Prefectului)

Prefecţii şi subprefecţii pe care i-a avut Sălajul de la Revoluţia din 1989 încoace au fost invitaţi să participe vineri, 20 aprilie, la aniversarea a 20 de ani de la reînfiinţarea Instituţiei Prefectului.

Începând cu Victor Hălmăjan, numit "primar al Primăriei judeţului Sălaj" în ianuarie 1990, şi până la Vegh Alexandru, prefectul în funcţie de azi, toţi conducătorii instituţiei care reprezintă Guvernul în teritoriu, aflaţi în acest post în diverse perioade în ultimii 20 de ani, s-au întâlnit vineri, 20 aprilie, la Zalău, pentru a sărbători împlinirea a 20 de ani la de reînfiinţarea Instituţiei Prefectului.

La eveniment au fost prezenţi, alături de prefecţii şi subprefecţii Sălajului, primari din judeţ, şefi de servicii deconcentrate, dar şi Mihai Capră, Secretar de Stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului, parlamentarii judeţului, chestorul de poliţie dr. Aurel Vasile Sime, şeful Direcţiei Generale de Paşapoarte, şi prefecţi din judeţele învecinate.

Din galeria foştilor conducători ai instituţiei au lipsit, însă "motivat", trei persoane. Este vorba despre Nicolae Dunca, primul prefect propri-zis al Sălajului de după 1989, aflat la conducerea Prefecturii în perioada 1992 - 1993, Mircea Nicoschi, care a ocupat funcţia de prefect în perioada septembrie - decembrie 1996, şi Vigvari Iosif, suprefect în perioada de început a instituţiei. Toţi trei au trecut la cele veşnice, locul lor la reuniunea de vineri fiind ţinut de trei cartonaşe cu numele lor.

Click pe galerie pentru a vedea imaginile

Cei care au răspuns "Prezent" invitaţiei lansate de Instituţia Prefectului au şinut să puncteze, fiecare, "realizările măreţe" ale perioadei în care s-au aflat la conducerea instituţiei. Victor Hălmăjan a fost primul la microfon şi a vorbit şi despre greutăţile perioadei (ianuarie 1990 - aprilie 1992, perioadă în care instituţia nu se numea încă "prefectură"), dar şi despre greşelile care s-au făcut atunci şi care au repercusiuni asupra economiei Sălajului de astăzi. "Primul ministru a făcut greşeala de a da un ordin prin care toţi directorii de întreprinderi să fie aleşi prin vot. Au ajuns în acest fel la conducere persoane fără abilităţi manageriale", a explicat Hălmăjean greşeala care, în opinia sa, a dus la dispariţia unor societăţi care ar fi putut contribui în continuare la prosperitatea judeţului.

Victor Hălmăjan

I-au urmat la microfin ceilalţi prefecţi şi subprefecţi prezenţi, "cireaşa de pe tort" fiind discursul scurt şi plin de umor al lui Csoka Tiberiu, cel care s-a autointitulat ironic "prefect pentru o zi", în sensul că a fost nominalizat ca şi prefect, fără a fi şi numit, însă, în funcţie. A ocupat, în... compensaţie, funcţia de subprefect de trei ori. "Toţi spuneau despre mine că sunt băiat bun, inteligent, dar că am un singur defect: sunt ungur", a spus, în glumă, evident, Csoka.

Galeria prefecţilor Sălajului

Victor Hălmăjan 1990 - 1992

Nicolae Dunca 1992 - 1993

Leontin Badea 1993 - 1996

Mircea Nicoschi septembrie - decembrie 1996

Dumitru Tamba decembrie 1996 - ianuarie 2000

Marcel Virgil Ţurcaş ianuarie - octombrie 2000

Aurel Dănuţ Vaida octombrie 2000 - ianuarie 2001

Tiberiu Marc ianuarie 2001 - aprilie 2004

Ionel Ciunt aprilie 2004 - ianuarie 2005 şi februarie - octombrie 2009

Andrei Barbu Todea ianuarie 2005 - februarie 2009 şi octombrie 2009 - ianuarie 2010

Vegh Alexandru ianuarie 2010 - prezent.


Locul Instituţiei Prefectului în contextul descentralizării

Despre viitorul acestei instituţii, Mihai Capră, Secretar de Stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului, a spus că va fi unul legat mai degrabă de controlul şi reglementare activităţii instituţiilor statului, şi mai puţin de rolul administrativ. „Descentralizarea este un obiectiv clar al Guvernului României şi locul şi rolul instituţiei Prefectului în acest proces trebuie gândit foarte bine. (...) Personal, cred că viitorul acestei instituţii a statului în teritoriu este mai puţin lucru executiv, care, evident, trebuie transferat autorităţilor publice locale, cât component de control-reglementare trebuie să rămână un atribut al Instituţiei Prefectului”, a precizat,Mihai Capră. Secretar de Stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului a subliniat şi rolul foarte important al prefectului în coordonarea echipei pe care o conduce la nivelul instituţiei, dar şi necesitatea unei bune relaţii de colaborare între Instituţia Prefectului şi administraţiile locale.