Dumitru Costălaş, primul artist din lume care pictează în sticlă

Dumitru Costălaş este un inginer care îmbină tehnica cu pictura. Obţine astfel picturi în sticlă, care dau senzaţia de imagine 3D.

Pictura a fost, încă din copilărie, pasiunea cea mai mare a lui Dumitru Costălaş. „Eram copilul rebel ale cărui urechi erau întinse de către părinţi, profesori şi vecini pentru că tot ce era în faţa mea însemna un obiect pe care se poate desena. Nu pot să-l uit pe vecinul meu, care mă păruia aproape în fiecare săptămână pentru că desenam pe gardul lui de scânduri. Bietul om trebuia să spele în fiecare sâmbătă după-amiaza gardul”, îşi aminteşte pictorul sălăjean.

Artă din cioburi de icoană

Primul examen serios de pictură l-a avut în jurul vârstei de 13 ani. „Eram în Iaz, satul dimineţilor liniştite, cum îmi place să-l numesc. Din greşeală, am spart o icoană pe sticlă, iar pentru a nu-i supăra pe părinţi am încercat să o reproduc. Mi-a ieşit destul de bine, iar părinţii şi-au dat seama că e o copie după mult timp”, mai spune Costălaş.

După liceu şi Şcoala Populară de Artă din Zalău, Dumitru Costălaş a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice din Cluj, iar apoi a început să lucreze pe cont propriu şi să dea cursuri de pictură, în particular, elevilor care se pregăteau de facultate.

Pictură cu brevet

Recunoaşterea naţională şi internaţională a artistului sălăjean a venit după 2009, an în care a reuşit să descopere şi să breveteze pictura în sticlă. „Brevetul l-am primit în Modena, Italia. Italienii au fost uimiţi cum am reuşit să aduc pictura în miezul sticlei. Privind-o, parcă te uiţi la imagini 3D. M-a fascinat dintotdeauna sticla. Lucrez acum cu pulbere de sticlă, îmbinată cu o substanţă specială. Pentru a putea face picture, sticla trebuie să ajungă la 820 de grade. De aceea am nevoie şi de echipamente speciale. Nu recomand nimănui să încerce acest lucru în condiţii improprii, pentru că sticla poate exploda şi poţi rămâne fără ochi sau degete“, explică Dumitru Costălaş.

Operele sale pot fi admirate în mai multe muzee din Romnânia, în Alba Iulia, Bucureşti, Vaslui sau Bistriţa, dar şi în colecţii personale din Italia, Ungaria, Franţa sau Canada. „O lucrare de a mea a ajuns chiar în Australia. Un om de afaceri, venit pentru câteva zile în Zalău, a văzut o lucrare. I-a plăcut şi mi-a comandat şi el una. A mai rămas încă două zile în plus în ţară, doar pentru a putea primi lucrarea”, susţine pictorul în sticlă.


Ce-i place?

Peisajele sunt tema predilectă a picturilor lui Dumitru Costălaş, aşa că artistul spune că îi place să petreacă cât mai mult timp în natură. „Eu, până la urmă, sunt doar un biet copiator al operei lui Dumnezeu. Încerc să fac tablouri cât mai expresive, dar nu pot să le dau viaţă şi să le simt, la fel cum simţi adierea vântului sau picurii cerului”, spune pictorul.

Ce nu-i place?

Destestă ca cineva să-i umble în atelier şi să mute lucrurile din locul în care le-a pus el. Deşi spune că are sute de pensule şi că nu le ştie numărul exact, când sunt mutate sau luate de la locul lor, pictorul îşi dă seama şi se enervează.

Întrebări şi răspunsuri:

Se poate trăi din artă?

Se poate trăi, dar numai după ce ai un nume, un impresar sau o firmă în spate. Eu am norocul de a fi sprijinit de firma Welthaus, care-mi asigură vopselele, echipamentele etc. Mai rămâne şi varianta predării, iar  eu am meditat câţiva elevi care au ajuns la Academia de Arte Plastice. Îmi place să-i învăţ pe cei mai tineri tainele sticlei, pentru a fi sigur că această artă va merge mai departe.

Câte ore lucraţi la o pictură în sticlă?

Depinde de dimensiuni, tema aleasă, dar şi de starea mea fizică şi afectivă. Totuşi, vă pot spune că pentru o pictură în sticlă trebuie să lucrez minimum trei zile. Am o lucrare, cu temă religioasă, care se află într-o colecţie particulară şi la care am lucrat 14 zile. Pictura îl are în prim plan pe Iisus Hristos şi i-am făcut privirea prin tehnica Leonardo Da Vinci, aşa că oriunde ai fi în cameră ai impresia că te priveşte.