Discriminarea se vede altfel de la Bucureşti decât de la Cluj

Instanţa de la Bucureşti a anulat hotărârea Curţii de Apel Cluj

Controversatul caz al sălăjeanului Florian Mocan, respins la un concurs pentru ocuparea unui post de secretar de comună pentru că nu ştie să scrie în limba maghiară, a marcat o nouă răsturnare de situaţie.

După ce Curtea de Apel Cluj a stabilit în noiembrie anul trecut că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Primăria Pericei nu au organizat corect concursul pentru postul de secretar al comunei respective, dispunând organizarea unui nou concurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, zilele trecute, contrariul. Mai exact, instanţa supremă a admis în şedinţa din 1 iunie recursurile declarate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Primăria Pericei împotriva deciziei date de Curtea de Apel Cluj, hotărârea de la Bucureşti fiind irevocabilă.

Diferenţele de interpretare dintre Cluj şi Bucureşti se resimt şi în ceea ce priveşte demersul lui Mocan de a demonstra că a fost discriminare în organizarea acelui concurs. Astfel, ca răspuns la petiţia înaintată de el Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNDC), forul de la Bucureşti a decis că nu a fost nicio discriminare. Sălăjeanul a cerut anularea în contencios adminstrativ la Curtea de Apel Cluj a hotărârii CNDC şi a avut câştig de cauză la începutul lunii aprilie. "Războiul" nu s-a încheiat, însă, nici în această direcţie, consiliului atacând cu recurs decizia Curţii de Apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primul termen fiind programat pentru luna septembrie.

În urma jocului "de-a alba neagra" cu discriminarea, problema impunerii cunoaşterii limbii maghiare, scris şi vorbit, la un concurs pentru o funcţie publică în România rămâne destul de neclară. „Eu nu am găsit nicio lege care să spună că eram obligat să ştiu să scriu în limba maghiară. Nici măcar în anunţul de concurs nu scria asta. Nu mergeam până la Bucureşti dacă ştiam că se cere aşa ceva”, ne explică Florian Mocan contextul legislativ. El mai spune că este secretar al unei alte comune din Sălaj, Carastelec, din octombrie 2005 şi deşi acolo ponderea populaţiei maghiare este şi mai mare (aproximativ 92 la sută, faţă de 54 la sută în Pericei), faptul că nu ştie să scrie ungureşte nu a afectat nicio clipă bunul mers al activităţii din primărie.