Dan Avram, dascăl, teolog şi scriitor, vrea să deschidă inimile copiilor

Dan Avram

Nefiind căsătorit, Dan Avram nu poate fi încă preot, deşi asta îşi doreşte. Până atunci, însă, le predă Religia elevilor pe care-i învaţă să aibă credinţă şi dragoste faţă de semeni şi, implicit, faţă de Dumnezeu

Predă religia la Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian“, şi spune că o va face până când îşi va atinge visul: acela de a deveni preot. Îi place ceea ce face, deoarece vrea să formeze pe linie religioasă personalităţi. După ce se va căsători, o să solicite taina hirotoniei, atunci când se va simţi sufleteşte mai pregătit, întrucât, spune el, aceasta este cea mai mare taină a bisericii, aceea de a sluji lui Dumnezeu.

Scrie pentru tineri

Dan Avram nu se mulţumeşte să le deschidă sufletul copiilor pe care-i păstoreşte la şcoală. A scris două cărţi care, speră el, vor ajunge în mâinile multor tineri şi-i vor învăţa despre Dumnezeu şi despre iubirea de oameni. Prima carte, apărută la Editura „Silvania“, în 2005, „Aspecte ariene în teologia apuseană“, este o bucăţică din istoria bisericii, iar a doua, „Tinereţe şi sfinţenie“, apărută în 2010 la „Caiete Silvane“, e o carte în care se face o punte între tineri, tinereţe şi drumul spre sfinţenie, implicit, apropierea de Dumnezeu. „Cartea aceasta arată o cale prin care adolescenţii şi tinerii pot trăi social la maximum, în mileniul al III-lea, în contemporaneitate, fără să păcătuiască“, descrie profesorul teolog.

Organizează acţiuni caritabile

Împreună cu elevii săi, Dan Avram organizează evenimente caritabile prin care încearcă să ajute persoane mai puţin norocoase. Ultimul eveniment de acest fel este încă în desfăşurare şi are ca scop strângerea de ajutoare pentru copiii din casele de copii ale judeţului. Prin aceste acţiuni, spune el, dincolo de finalitatea generoasă, elevii învaţă să dăruiască şi devin conştienţi de nevoile altora, mai puţini norocoşi.
„Consider că elevii mei şi, în general, tinerii din ziua de azi, în ciuda unor aparenţe exterioare «ultracool» sunt aplecaţi şi asupra valorilor adevărate, fiecare din ei având credinţă, nădejde şi dragoste faţă de semeni şi implicit faţă de Dumnezeu. Ei simt nevoia sufletească ca aceste valori să fie adăpate, crescute”, spune dascălul.
Dan Avram recunoaşte că omul poate simţi credinţa în sufletul său şi în afara bisericii. „Credinţa poate fi exteriorizată în diferite forme. Ea poate fi simţită şi în privirea celui de lângă tine“, crede profesorul. El spune că important este să faci totul în aşa fel încât, la sfârşitul vieţii, să nu îţi pară rău de nimic din ceea ce ai făcut dar, fiind întrebat ce ai face dacă ai avea de trăit încă o viaţă, să poţi spune că ai face acelaşi lucru.



Ce îi place.

Spune că iubeşte liniştea, adevărul, să citească, să se roage, să scrie. Îi place ceea ce face şi îşi doreşte să poată dărui, necondiţionat, semenilor. Îi place să contribuie cu ceea ce poate, astfel încât să-i vadă pe toţi în jurul său zâmbind. Spune că iubeşte biserica.  Apreciază  valorile  adevarate, simplitatea  şi  smerenia, „chiar  şi  smerenia  gandului“.

Ce nu îi place.

Spune că nu-i place ceea ce este fără Dumnezeu, fără bunătate, fără valoare, ceea ce este neînsemnat, trecător. Nu îi place minciuna şi evită să piardă vreemea inutil. Urăşte răutatea şi păcatul, definit ca tot ceea ce este împotriva principiilor divine, etice. Spune că-i plac mai puţin trufia, mândria, aroganţa, non-valoarea, banii.

Întrebare şi răspuns.

Preot este ceea ce v-aţi dori să fiţi?
D.A.:
 Îmi doresc într-adevăr să fiu preot, într-un anume viitor, pentru a le putea dărui semenilor tot ce am de oferit. Şi acum încerc să fac asta, ca dascăl, crescând sămânţa credinţei din sufletul tinerilor şi adolescenţilor. Dacă Dumnezeu va rândui, intenţionez să fiu hirotonisit ca preot.

Născut. 1 septembrie 1977
Studii. Facultatea de Teologie Ortodoxă Oradea, Facultatea de Psihologie, actualmente student la Facultatea de Administraţie Publică
Familie. Necăsătorit.