Cum fentează primăriile bugetele de criză

Executivul Consiliului Judeţean susţine că mai multe primării din judeţ obişnuiesc să facă lucrări şi investiţii fără a avea asigurată o finanţare în acest sens, mizând pe rectificările bugetare. Pe lângă faptul că, până nu demult, acest fapt  era considerat o infracţiune, practica este incorectă faţă de celelalte primării, care se încadrează în bugetele avute la dispoziţie.

Repartizarea pe administraţii locale a sumelor primite de judeţ la ultima rectificare bugetară a adus în discuţie, în cadrul şedinţei de vineri a Consiliului Judeţean, modul în care unei primării au acumulat arierate foarte mari. „Sunt ordonatori de credite care angajează cheltuieli fără să aibă sursă, iar apoi vin şi ne cer nouă bani pentru a-şi plăti datoriile”, a explicat vineri cum se ajunge la aceste arierate Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean. El a precizat că, teoretic, primăriile nu ar avea voie să facă investiţii dacă nu au banii necesari, însă multe dintre ele încalcă această regulă ştiind că, mai devreme sau mai târziu, cineva le va plăti datoriile acumulate faţă de furnizori. „Problema este că de ceva vreme a fost eliminată din legislaţie încadrarea ca infracţiune a angajării de cheltuieli fără sursă financiară”, explică preşedintele Consiliului Judeţean, menţionând că a remarcat şi „ciudăţenii” la sumele cerute de primării, în sensul că „este primărie care are toate arieratele la o singură firmă”.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Csoka Tiberiu a apreciat că primăriile recurg la aceste subterfugii pentru că „singura verificare actuală este făcută de Prefectură. Care verifică legalitatea actelor întocmite de orice primărie. Iar mie mi se pare cam puţin”. Csoka spune că primăriile fac aceste artificii în special prin exagerarea veniturilor estimate, care, evident, nu se colectează niciodată la nivelul precizat de acestea.

Tiberiu Marc a anunţat că o situaţie mai exactă a primăriilor care angajează cheltuieli fără să aibă sumele necesare va reieşi în curând, deoarece se lucrează la o centralizare a lucrărilor efecturate, recepţionate dar nefacturate. „Criza i-a făcut pe unii să nu factureze, pentru că nu aveau garanţie că vor primi banii, iar emiterea facturii presupunea cheltuieli”, a spus Marc.

Reamintim că suma avută la dispoziţie pentru plata arieratelor acumulate de primării a fost de aproximativ 6.000.000 de lei. Ea a fost împărţită, pe trei categorii de cheltuieli, către 32 de primării. Au fost, prin urmare, 29 de primării care nu au primit niciun leu, pentru că nu au raportat arierate, adică facuri cu scadenţă mai veche de 90 de zile. În perioada următoare este programată o a doua etapă de plată, care se va derula prin Direcţia Generală a Finanţelor, când vor fi achitate obligaţiile primăriilor către bugetul de stat, indiferent de vechimea lor.