Cum a explodat industria Sălajului pe timp de criză

Cifrele Direcţiei de Statistică arată că industria judeţului a crescut anul acesta cu peste 30 la sută faţă de primul semestru din 2009. Specialiştii pun asta pe creşterea cererii şi a consumului extern.

Producţia industrială înregistrată în iunie a fost de peste 192.000 de lei, mai mult cu 49,6 la sută faţă de luna corespunzătoare din 2009.  Cu toate că în iunie producţia a fost mai modestă decât în mai, pe întreg semestrul sunt semne de revigorare a industriei prin comparaţie cu anul trecut. Agenţii economici din Sălaj au realizat în perioada 1 ianuarie – 30 iunie o producţie industrială de aproape 1,05 milioane de lei. La nivel naţional, plusul faţă de anul trecut a fost de 5,6 la sută în medie.


Potrivit responsabilului de relaţii cu presa al Direcţiei Judeţene, Daniela Cheţe, în eşantionul primit de la Institutul Naţional de Statistică au fost incluse 82 de unităţi economice. „Sunt cuprinse toate unităţile mari, cele care au peste 50 de salariaţi, dar şi unităţi mici – selectate printr-un anume pas de numărare. Dacă anul trecut n-au fost în eşantion, le cerem datele spre comparare. În cazul în care nu au avut activitate, sunt eliminate din eşantion”, a explicat reprezentantul DJS Sălaj.

Producţia a crescut în timp ce 3.287 de angajaţi au fost în şomaj tehnic


Creşterea din Sălaj este cu atât mai surprinzătoare cu cât în cursul acestui an mai mulţi agenţi economici n-au lucrat la capacitate maximă. Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sălaj, din luna februarie pâna în prezent au declarat şomaj tehnic 112 angajatori, pentru 3.287 de salariaţi.


Ce explicaţii au analiştii?


Emanoil Gârdan, analist economic, spune că acelaşi aspect al globalizării care ne-a defavorizat, acum ne favorizează: „Suntem conectaţi la economia mondială. Chiar dacă la noi revenirea e grea, consumul extern şi cererea au crescut, ceea ce stimulează producţia noastră”. În opinia sa, ieşirea din criză o aduce consumul; dacă cel extern s-a revigorat, mai rămâne să fie încurajat cel intern. „Criza de neîncredere, însă, determină tulburări în comportamentul fiecăruia, ceea ce inhibă consumul”, consideră analistul.