Cuceu, Hădăreniul ascuns al Sălajului
0
Casele a cinci familii de rromi au fost incendiate anul trecut, dar suspectul principal este încă liber.Asociaţia „Şanse Egale” acuză lentoarea cu care autorităţile au investigat cazul. Cercetările durează de peste doi ani. Autorităţile n-au scos un cuvânt despre acest caz grav.
Problemele rromilor din Cuceu, localitate ce aparţine administrativ de oraşul Jibou, au început încă din august 2008, când a fost incendiată casa lui Lingurar Zoltan. Atunci acoperişul locuinţei a ars în întregime, dar nimeni n-a fost rănit pentru că proprietarii nu se aflau acasă.
„Rând pe rând, până în 19 noiembrie 2009, au fost incendiate toate casele rromilor din Cuceu, chiar dacă incendiatorii n-au avut motive. Rromii din Cuceu lucrează. Sunt îngrijitori de animale prin alte sate şi stau acasă numai în timpul iernii. Asta a fost şi salvarea lor: toate incendiile au fost puse când erau plecaţi de acasă“, explică Robert Vaszi, preşedintele Asociaţiei „Şanse Egale” din Zalău.
Băiatul fostului viceprimar, chemat la audieri
În noiembrie 2009, poliţiştii au chemat mai multe persoane pentru a da declaraţii, printre care şi pe Raul Almaş, fiul fostului viceprimar de Jibou, Ioan Almaş, care locuieşte în satul Cuceu.
Contactat de reporterul „Adevărul de Seară”, fostul viceprimar, actualmente consilier local în Jibou, a declarat că nu crede că fiul său a participat la incendierea caselor, dar dacă poliţiştii ar avea probe concrete împotriva lui nu s-ar opune ca acesta să fie cercetat.
Pe de altă parte, Almaş spune că principalul suspect, Eugen Stanca, ar încerca să-l tragă şi pe fiul său în această poveste, tocmai pentru a fi protejat în faţa poliţiştilor şi a procurorilor. „Eu, personal, nu am avut nici un fel de probleme cu rromii din sat. Ba mai mult, am încercat să-i ajut şi să aplanez conflictele dintre ei şi români. Oamenii erau supăraţi pe rromi, pentru că animalele lor mai intrau prin grădinile celorlaţi săteni, iar între tineri au mai izbucnit certuri la barul din sat, majoritatea pe fondul consumului de alcool”, spune Almaş.
Principalul suspect e încă în libertate
În cele din urmă, după investigaţiile făcute la faţa locului şi din declaraţiile martorilor, poliţiştii au identificat şi un suspect pentru toate incendierile, Eugen Stanca, localnic din Cuceu. Potrivit unui raport al Inspectoratului de Poliţie Sălaj, „făptuitorul a afirmat în prezenţa mai multor persoane că va incendia sau că a incendiat locuinţele părţilor vătămate”, iar în luna noiembrie 2009 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Stanca pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere. „Din punctul meu de vedere, Poliţia şi-a făcut datoria. Dosarul a fost înaintat către Parchet, iar de aici totul depinde de procurori”, a declarat Iosif Ghiurca, şeful Poliţiei Sălaj.
De cealaltă parte, Marta Chiş, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou, spune că magistraţii nu au putut să-l trimită pe suspect în judecată deoarece „dosarul e unul mai complex, cu mai multe fapte”. Totuşi, Chiş a declarat pentru „Adevărul de Seară” că procurorii din Jibou „intenţionează să definitiveze acest caz până la sfârşitul lunii octombrie”.
Vaszi este nemulţumit
Robert Vaszi este nemulţumit de modul extrem de lent în care au evoluat ancheta şi urmărirea penală împotriva „piromanului” din Cuceu. „Chiar dacă poliţiştii au trimis dosarul la Parchet, principalul suspect este încă liber. Oare un astfel de om nu reprezintă un pericol pentru ordinea socială?”, se întreabă Vaszi.
Hădăreni – cel mai grav conflict dintre români şi rromi
Unul dintre cele mai violente evenimente interetnice din istoria post decembristă a României s-a petrecut în judeţul Mureş, la 20 septembrie 1993.
„În urma unui incident, cetăţeanul de etnie română Crăciun CHEŢAN, a fost ucis de cetăţeanul de etnie romă LĂCĂTUŞ Lupa Lupian. A urmat pedepsirea colectivă a comunităţii de romi din Hădăreni de către o parte a sătenilor: în seara şi noaptea zilei de 20 septembrie 1993 au fost linşaţi doi romi, al treilea a ars în casa unde s-a refugiat, sub ochii reprezentanţilor autorităţilor. Au fost incendiate 14 case şi distruse altele 4, numeroşi locuitori de etnie romă — complet nevinovaţi, femei, copii şi bătrîni — au fost siliţi să se refugieze pentru mai multe zile în pădurile din jur, iar unii membri ai familiilor victimelor nu au îndrăznit să revină niciodată în sat, de teama represaliilor. Pornit ca incident interpersonal, cazul Hădăreni a devenit — ca urmare a aplicării principiului vinovăţiei colective şi a tratamentului discriminativ al autorităţilor — un grav incident interetnic”, se menţionează pe site-ul Ligii Pro Europa.