Ce legătură are Biserica Română cu agricultura

Acum, niciuna, dar un agronom vrea să-i implice pe slujitorii domnului în salvarea agriculturii româneşti.

Agronomul cu pricina este cadrul didactic universitar de origine sălăjeană Avram Fiţiu, care îşi lansează săptămâna viitoare la Zalău cartea „Salvarea Fermei Ţărăneşti”, în care promite soluţii pentru creşterea bunăstării agricultorilor.

Autorul a explicat astăzi, într-o conferinţă de presă, că lucrează la această carte de 19 ani, răstimp în care a petrecut peste o mie de ore în satele româneşti, în special din Transilvania. Concluzia lui, după ce a stat de vorbă cu mii de ţărani, a fost că ferma ţărănească a fost adusă în ultimii 20 de ani într-o formă de subzistenţă şi că, nici măcar în acest moment, nu există nicio strategie pentru salvarea acestor ferme.
Fiţiu spune că de vină pentru această stare în care au ajuns gospodăriile de la ţară nu ar fi lipsa banilor. „Într-o comună de pe Valea Someşului întră, în medie, între 200.000 şi 400.000 de euro pe an, ca subvenţii de la APIA. Deci nu este vorba despre o lipsă de bani. Problema este că, în lipsa unei strategii, din aproximativ 40 de milioane de euro cât intră pe an în Sălaj ca subvenţii, 80 la sută se duc în consum, neinvestindu-se aproape nimic”, explică el.

Cadrul didactic universitar propune, în cartea sa, o rezolvare în cinci paşi a problemelor din mediul rural românesc şi a dat ca exemplu pentru această salvare modelul francez. „30 de milioane de consumatori francezi nu mai merg de ani buni la magazine, ci cumpără direct de la producători, pe bază de abonament. Se elimină, astfel, o verigă foarte costisitoare”, subliniază Fiţiu. Acesta spune că acest sistem funcţionează, oarecum, şi în prezent, referindu-se la acea practică a femeilor de la ţară care vin periodic la oraş şi aduc produse lactate unor "clienţi fideli", dar precizează că un abonament, în care preţul şi cantităţile livrate să fie stabilite la începutul anului, i-ar ajuta pe ţărani să-şi poată estima cu mai mare precizie bugetul pe care se po baza în acest an.

Autorul mai spune că o mână de ajutor ar trebui să vină şi dinspre Biserică, şi a dat ca exemplu tot Franţa, unde, se pare că, văzând că îşi pierde enoriaşii, Biserica a început, în urmă cu 60 de ani, să investească în Educaţie. „Azi are 2.000.000 de elevi şi 50.000 de profesori. Marea majoritate a elevilor din Franţa nu provin din şcolile de stat, ci din cele ale Bisericii. De aceea, şi primul aliat pe care îl caut pentru salvarea agriculturii este Biserica. Am încheiat deja un parteneriat cu Patriarhia, în primul rând pentru a certifica 500 de mănăstiri pe agricultură ecologică”, declară el.