Cât ne costă recensământul care a început azi şi ce avem de făcut

1.414 recenzori încep de astăzi să bată la uşile sălăjenilor pentru a aduna date în cadrul Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor. Potrivit informaţiilor primite de la prefectul judeţului, Alexandru Vegh, costurile recensământului se ridică, la nivel naţional, la 193 de milioane de lei.

În Sălaj, numai pentru plata celor 1.414 recenzori s-au alocat 1.096.050 de lei. La această suma se adaugă încă 74.000 de lei pentru decontarea carburanţilor şi a celorlalte cheltuieli aferente, costul fiind rotunjit şi cu salariile personalului angajat pe perioadă determinată (până în august 2012) de către Direcţia Judeţeană de Statistică pentru prelucrarea datelor culese de recenzori.

Momentul critic: ora 00.00 a zilei de 20 octombrie

Recensământul începe astăzi, 20 octombrie, şi se încheie luni, 31 octombrie. Indiferent de ziua în care vă bate recenzorul la uşă, toate datele pe care i le daţi trebuie să fie raportate la ora 00.00 a zilei de 20 octombrie. "Spre exemplu, dacă o persoană s-a născut înainte de acest moment critic, va fi recenzată. Dacă se naşte după această oră, nu va fi cuprinsă în recensământ. Sau, dacă o persoană moare înainte de aceste moment, nu se recenzează, însă dacă moare după, se recenzează, chiar dacă, atunci când ajunge recenzorul, ea nu mai este în viaţă", explică Elena Mureşan, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Sălaj.

Obligaţi să ne dăm CNP-ul

Printre datele pe care va trebui să le punem la dispoziţia recenzorulor este şi codul numeric personal. Directorul DJS spune că acest lucru este necesar pentru a evita dubla înregistrare. "Se poate întâmpla în special în cazul studenţilor, care pot fi înregistraţi şi în Zalău, la domiciliul părinţilor, şi la Cluj, spre exemplu, unde învaţă. Prin înregistrarea CNP-urilor putem elimina cazurile de dublă înregistrare. Riscăm, astfel, să raportăm o creştere a populaţiei care nu este reală", spune Elena Mureşan. Ea dă asigurări că această informaţie este confidenţială şi că nu va fi folosită de recenzori în alte scopuri. "Divulgarea de informaţii confidenţiale se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 5.000 de lei", precizează directorul.

Şi populaţia poate fi amendată. Şi asta dacă refuză să-i priemască pe recenzori în casă ori refuză să completeze chestionarele. Amenzile în acest caz pornesc de la 1.500 de lei şi pot să ajungă chiar şi la 4.500 de lei.

Directorul DJS mai precizează că nu trebuie să le prezentăm recenzilor acte de proprietate. "Dacă persoana respectivă nu îşi aminteşte anumite caracteristice ale locuinţei, consultă ea actul de proprietate, fără a-l prezenta recenzorului".

Cum recunoaştem recenzorii

Pentru a fi siguri că nu lăsăm hoţi în casă, e bine să ştim că recenzorii vor putea fi recunoscuţi după mapa albastră pe care o vor avea sub braţ. Totodată, ei vor avea legitimaţii emise de primărie şi un act de identitate. Elena Mureşan mai subliniază că programul zilnic al recenzorilor este între 8.00 şi 20.00, inclusiv sâmbăta şi duminica, aşa că puteţi să nu-i deschideţi pe cei care vă bat la uşă în afara acestui interval.

Recenzorii culeg date referitoare la populaţie, clădiri şi locuinţe. La populaţie se înregistrează toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară (indiferent dacă la momentul recensământului se află în ţară sau în străinătate), persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie care au domiciliul (reşedinţa permanentă) în România sau o reşedinţă temporară (indiferent de motivul stabilirii: refugiaţi, solicitanţi de azil, solicitanţi de cetăţenie română, străini sosiţi pentru afaceri sau în interes personal).

La locuinţe şi clădiri se înregistrează toate clădirile de locuit; clădirile cu altă destinaţie în care se află locuinţe; clădirile cu spaţii colective de locuit (internate şcolare, cămine pentru studenţi, dormitoare pentru muncitori, cămine de nefamilişti, case de copii, cămine pentru bătrâni, hoteluri, spitale, sanatorii, cabane turistice etc.) şi locuinţele din cadrul acestora; clădirile în curs de construcţie ocupate parţial de populaţie; locuinţele ocupate sau neocupate, indiferent de clădirile în care sunt situate (în clădiri de locuit, în clădiri de locuit în comun de tip hotel sau de tip cămin, în clădiri cu altă destinaţie); alte unităţi de locuit - spaţii locuite din necesitate, situate în construcţii provizorii (barăci, colibe etc.), în construcţii gospodăreşti şi dependinţe izolate de clădire (bucătării, magazii, garaje etc.), în dependinţe şi spaţii cu altă destinaţie din clădire (uscătorii, spălătorii, pivniţe, poduri etc.) sau în unele unităţi mobile (vagoane, remorci, şlepuri etc.), locuite permanent; clădirile şi locuinţele aflate în proprietatea unor cetăţeni străini, în care locuiesc cetăţeni români sau străini (care au domiciliul sau reşedinţa temporară în România).