Stiri din Zalau

În centrul oraşului Şimleu Silvaniei, se află fostul castel, sau ce a mai rămas din el, al familiei Bathory. Unul din membrii ei, Ştefan Bathory, a fost regele PolonieiLipsa banilor şi nepăsarea autorităţilor au lăsat castelul într-un cvasi-anonimat. Eventualii turişti care ar trece prin Şimleu nu se pot bucura decât de zidurile din ce în ce mai şubrede ale castelui, incinta fiind închisă.

Deşi ar putea redeveni un brand al oraşului, castelul din Şimleu se degradează pe zi ce trece. Primarul oraşului, Septimiu Ţurcaş, recunoaşte că starea castelului lasă de dorit, dar susţine, pe de altă parte, că până acum nu au existat fondurile necesare reabilitării.

„Zona a fost cercetată arheologic, iar în ultimii ani am reuşit să facem şi studii de fezabilitate precum şi proiectul tehnic şi cel pentru detalii de execuţie. Toate aceste documentaţii au fost realizate de specialişti în arhitectură cu sprijinul istoricilor. Potrivit acestor studii, reparaţiile ar ajunge până la zece milioane de euro, bani de care nu dispunem în bugetul local. Vom încerca să obţinem aceşti bani printr-un program european destinat reabilitării monumentelor istorice”, declară Septimiu Ţurcaş.

Nepăsare şi dezinteres
La nivel judeţean, nepăsarea faţă de istoria medievală a Sălajului este la ea acasă. Iar Castelul Bathory, din Şimleu, nu face excepţie de la regulă, astfel că nici după 1990, aleşii sălăjenilor nu s-au străduit prea tare să conserve şi să valorifice cultural şi turistic reşedinţa principilor transilvani. Responsabilii din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj dau din colţ în colţ şi aruncă pisica în altă parte. „Au existat, prin anii 2005 – 2006, câteva încercări de a introduce castelul din Şimleu într-un circuit turistic, alături de alte clădiri din judeţul Cluj. Nu am putut să ne ducem la bun sfârşit proiectul pentru că situaţia juridică a terenurilor era, şi este încă, incertă“, se justifică Viorel Raţiu, preşedintele Comisiei pentru conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, din cadrul CJ Sălaj.

Deşi castelul din centrul Şimleului a fost construit înainte de 1500, primele cercetări „serioase” sunt publicate la finalul secolului al XIX-lea. Potrivit informaţiilor primite de la Csok Zsolt, cercetător la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Sălaj, castelul a fost construit la sfârşitul secolului al XV-lea, de către Nicolae Bathory, evenimentul fiind menţionat în documente din 1594, 1668, 1703 şi 1708. Nicolae a obţinut domenii în zona Şimleului, în urma căsătoriei cu Sofia Banffy. Nobila mireasă venea cu o zestre frumoasă de sate în această zonă, dar şi în judeţul Cluj. „Se pun astfel bazele familiei Bathory, iar oraşul este ales ca centru al posesiunilor, deoarece se afla pe drumul sării, fapt ce a adus un plus financiar familiei“, explică Csok.

A ajuns WC-ul public al oraşului

De–a lungul timpului, încăperile cetăţii au fost folosite ca garnizoană militară, depozit de muniţie, sau temniţe pentru prizonieri. La începutul secolului al XVIII-lea, în timpul răscoalei antihabsurgice condusă de Francisc Rakoczi, cetatea a fost distrusă aproape în întregime şi nu s-a mai investit în repararea acesteia. După aproximativ 150 de ani, familia Banffy redevine proprietară a cetăţii şi o dă în arendă oraşului, cetatea fiind şi astăzi în administrarea autorităţilor locale. „Din păcate, nu au mai existat investiţii pentru conservarea castelului. Ba mai mult, în timpul comunismului, în şanţul de apărare de pe latura estică a cetăţii a fost amenajat WC-ul public al oraşului. E un exemplu tipic al atitudinii faţă de monumentele medievale”, opinează Csok.

Polonezii au fost conduşi de un rege din Şimleu

Familia nobiliară din Şimleu şi-a pus amprenta nu numai asupra istoriei Transilvaniei, ci şi asupra istoriei Europei. În a doua jumătate a secolului XVI, Ştefan Bathory, unul dintre cei mai iluştri membri ai acestei familii, ocupa tronul Poloniei, după ce renunţase la cel al  principatului Transilvaniei. Castelul din centrul Şimleului devenea, astfel, un important centru politic, dar şi cultural al Europei.

Cel mai ilustru proprietar al castelului

În secolul al XVI-lea are loc ascensiunea socială a familiei Bathory de Şimleu datorită lui Ştefan I (1533 – 1586), una dintre cele mai ilustre personalităţi politice ale vremii. Cu un „cursus honorum”  impresionant, nobilul din Şimleu a fost vicevoievod, principe al Transilvaniei şi rege al Poloniei. La fel ca strămoşul său, Ştefan devine rege al Poloniei după ce ce se căsătoreşte cu o „tânără” de 53 de ani, Ana din familia Jagellon.
În 1575, Ştefan preia tronul Poloniei şi lasă principatul Transilvaniei pe mâna fratelui său, Cristofor. Poate cea mai importantă idee a lui Ştefan I a fost aceea de a uni Transilvania, Ungaria şi Polonia într-o ofensivă comună împotriva turcilor. Nobilul şimleuan nu a putut să-şi ducă planul la îndeplinire pentru că în 1586 moare, din cauza unei hemoragii cerebrale.

Cum a ucis Ştefan I balaurul

 În jurul personalităţii lui Ştefan I s-a creat şi o legendă locală, care nu poate fi datată foarte clar, dar Csok Zsolt spune că a auzit-o de la bunicul său. La jumătatea secolului XVI, un balaur fioros îşi făcea veacul pe Dealul Pupos, de lângă Şimleu. Din când în când, bestia cobora în oraş şi-şi potolea setea de sânge devorând fecioare. După ce ani la rând şimleuanii au fost terorizaţi de balaur, tânărul Ştefan Bathory a găsit o metodă foarte ingenioasă de a-l răpune. „Ştefan a luat o turmă de oi, le-a eviscerat, le-a umplut apoi cu var nestins şi le-a dus pe dealul unde trăia balaurul. Bestia a devorat oile şi s-a dus apoi, însetat fiind, să bea apă din râul Crasna. Un gest fatal, pentru că apa a făcut ca varul să se stingă în el şi a murit“, povesteşte istoricul.
Aceasta ar fi explicaţia pentru care pe blazonul familiei Bathory apar şi trei colţi de balaur.

Regii care s-au născut pe actualul teritoriu al României

Născut în 27 septembrie 1533 la Şimleu Silvaniei Ştefan Bathory este, practic, singurul sălăjean care a devenit rege. Mai mult, el intră într-un club extrem de select al regilor care s-au născut pe actualul teritoriu al României. „Tot în Ardeal, la Cluj, s-a născut regele Matia, care a condus Ungaria între 1458 – 1490.  În 1893, la Bucureşti a văzut lumina zilei Carol al II-lea, rege al României între 1930 – 1940,  iar la Sinaia s-a născut, în 1921 Majestatea Sa Regele Mihai I al României, care a condus ţara între 1927 – 1930 şi 1940 - 1947”, spune istoricul Csok Zsolt.

Cum îşi valorifică alţii vestigiile

În Ungaria, orice vestigiu legat de regele Matia Corvin este pus în valoare şi inclus în circuite turistice, indiferent de mărime. De exemplu, în labirintul aflat sub Cetatea Budei, se află la loc de cinste o fântână cu patru guri, cu o poveste interesantă. Ghidul care îi însoţeşte pe turişti le explică acestora legenda legată de această fântână, care este o replică a celei aflate la Visegrad. „Regelui Matia nu-i plăcea apa, aşa că a comandat construirea unei fântâni din care să curgă fără încetare vin“, explică ghidul turiştilor. Aceştia, neîncrezători, gustă din lichidul care curge în replica fântânii lui Matia de la Visegrad şi constată că este, într-adevăr, vin, dar oţetit, fiind recirculat.