Alegătorul care s-a plâns că nu a fost lăsat să voteze la referendum avea interdicţie

Este principalul motiv pentru care procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău au decis să încheie cercetările în cazul posibilei fraude de la Zimbor, unde un localnic a acuzat comisia din secţia de votare că i-a refuzat dreptul de a vota.

Potrivit Pompiliei Stana, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, "nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de împiedicare prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot", pe numele persoane care a făcut plângerea existând o hotărâre definitivă de interzicere a dreptului de vot (din cauza unor afecţiuni psihice). Dosarul venise de la lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj cu propunere de neîncepere a urmăriri penale, procurorii menţinând rezoluţia dată de poliţişti.

Procurorii urmează să se pronunţe zilele acestea şi în celălalt dosar de posibilă fraudă electorală la referendum, venit de la poliţişti tot cu propunere de neîncepere a urmăririi penale. În acest caz este vorba despre un bărbat din Meseşeni, din conducerea bisericii, care este acuzat că le-ar fi făcut promisiuni electorale credincioşilor prezenţi în ziua referendumului la slujbă. Mai exact, după slujbă, acesta ar fi făcut două anunţuri, unul privind mutarea secţiei de votare şi altul potrivit căruia se dau lemne gratuit. Asocierea celor două s-ar încadra la articolul 54, aliniatul 1, din Legea 3/2000, care prevede că „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”. Parchetul a fost sesizat în acest caz de PDL.

La nivel naţional au fost înregistrate 528 de dosare vizând posibile fraude la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie.