A lăsat jobul de la oraş pentru o fermă la ţară

Un sălăjean pasionat de animalele şi creşterea lor, a renunţat la locul de muncă bine plătit după 15 ani  pentru a se putea ocupa exclusiv de  propria afacere cu capre alpine franceze.

Viorel Ghiuruţan  şi-a construit propria afacere, zootehnică şi a ales să crească o rasă de capre rară, alpine franceze. Împreună cu cei doi fraţi şi cu părinţii au pus pe picioare o afacere frumoasă.  Ferma de capre a familiei Ghiuruţan, se află în localitatea Fântânele, comuna Dragu din judeţul Sălaj, foarte aproape de Hida. Viorel Ghiuruţan spune că afacerea a început-o cu 8 ani în urmă , şi a demarat-o  cu un credit FIDA pentru zootehnie şi agricultură obţinut prin BCR. Nu îi place să vorbească despre sume sau cifre dar spune că “Au fost 8 ani în care am tot investit fără să văd un orizont concret.”A început cu 130 de capre, a ajuns la un moment dat la 600 de capete dar a redus numărul lor pentru a se putea ocupa de ele.  A ales această rasă pentru că “ era cerere de lapte de capră roşie” cum îi spuneau oamenii care auziseră că poate vindeca multe boli până şi cancerul. A cumpărat fostul grajd al CAP-ului din satul Fântânele, cu o suprafaţă de 500 de metri pătraţi şi a făcut totul ca la carte, din revistele de specialitate, din cărţi editate în Franţa.

În afacere este ajutat de familie, fratele mai mare, Ilie este foarte implicat, acesta a mers în Franţa două săptămâni din fermă în fermă să vadă cum arată  acolo fermele de capre şi să înveţe tot ce se poate din metodele francezilor. Fiul său Ionuţ de 13 ani îl ajută de asemenea la orice muncă din fermă, fiind un ajutor de nădejde la strânsul fânului. Părinţii fermierului sunt cei care au grijă de fermă pentru că locuiesc în sat, iar fratele mijlociu este medic veterinar şi de la el a învăţat despre rasa aceasta de capre. După cum ne-a povestit, afacerea îi ocupă domnului Viorel  cea mai mare parte a timpului ”Eu locuiesc în Zalău şi fac naveta, afacerea îmi ocupă 80, 90 % din timp, nu am varianta să-mi mut familia la ţară, copilul ar trebui să îl mut cu şcoala să meargă  în Hida, iar soţia are loc de muncă în oraş. Prefer să mă sacrific eu”.

Fermierul a lucrat timp de 15 ani la „Universal S.A” , la aprovizionare , a avut de învăţat, a văzut cum se realizează contracte,cum se discută cu clienţii, şi  acum se foloseşte de acele cunoştiinţe. La fostul loc de muncă îi plăcea să conducă maşina şi acum e încă pasionat de condus. Spune că deşi era mulţumit de munca sa, de câţi bani câştiga, a fost nevoit să renunţe la locul de muncă pentru a se putea ocupa exclusiv de afacerea cu caprele. Timp de cinci ani a mers în paralel la serviciu şi apoi la Fântânele la fermă, pentru că trebuia să fie acolo, dar a renunţat la locul de muncă pentru a se putea ocupa mai îndeaproape de tot ce înseamnă munca cu animalele.  Spune că în ziua de azi e foarte greu să găseşti ciobani responsabili “e greu să găseşti ciobani conştiincioşi şi serioşi în ziua de azi, am schimbat 8 ciobani în toţi anii aceştia şi  am hotărât ca tatăl meu, fratele meu şi cu mine să ne ocupăm de animale.

A cultivat gustul pentru laptele de capră

La început s-a lovit de scepticismul clienţilor, care ”strâmbau din nas când auzeau că vând lapte de capră, ziceau că laptele de capră miroase.” Şi printre vânzătorii de produse din lapte de oaie era văzut ca un intrus şi se simţea marginalizat pentru că vindea lapte de capră. După cum ne–a povestit fermierul laptele de capră împrumută mirosul şi gustul mediului în care e muls, şi pentru a evita acest lucru el şi-a făcut la fermă o sală de muls mecanizată, totul după cum a învăţat singur din cărţi şi reviste de specialitate din Franţa, pentru că “la noi în România nu există cineva la Direcţia Agricolă la care să pot cere sfaturi.”Domnul Ghiuruţan a trebuit să convingă clienţii de calitatea şi gustul laptelui de capră pentru că după cum spune el “Românii în general şi sălăjenii duc foarte mare lipsă de cultură alimentară. A trebuit să îmi educ clienţii, a trebuit să fac  campanii de promovare, mergeam în piaţă cu marfă şi ofeream spre degustare zălăuanilor mostre din produse. Am făcut etichete concepute şi realizate de mine, mai făceam mici pacheţele,  totul pentru a le demonstra calitatea şi gustul produselor mele. La început nu îmi doream să cumpere ci doar să îi conving să guste, era suficient, pentru că ştiam că apoi vor reveni să cumpere.Viorel Ghiuruţan are planuri de promovare în continuare, pentru după cum spune din fosta meserie a învăţat marketing, şi “Nu e suficient să ai o afacere dacă nu ştii să vinzi, şi nu e suficient să produci dacă nu ştii să îţi prezinţi produsul.”  Investiţiile făcute şi sumele rulate în fermă sunt doar cifre spune domnul Viorel, poate să spună însă cât a costat maşina frigorifică cu care îşi transportă în fiecare sâmbătă  la Zalău spre vânzare producţia de peste săptămână. “Am fost primul din Zalău care am început să vând produsele direct din frigider, la temperaturile cerute, iar acum am cumpărat această maşină frigorifică cu 12.000 de euro.” Pe viitor vrea să ducă pe platoul din faţa Prefecturii, locaţia unde îşi vinde produsele, un ied, să poată vedea clienţii cum arată această rasă de capră alpină franceză, tot ca strategie de promovare.

Sacrificii

Munca la fermă nu e deloc uşoară se trezeşte la cinci dimineaţa şi ajunge în casă la miezul nopţii. Toată munca o fac în familie, de la pregătirea hranei pentru iarnă, cositul ierbii, apoi mersul la fân, balotatul , totul se face în echipă. A făcut la ferma din Fântânele creşă de iezi, pentru că la această rasă spune fermierul “femela nu are sentimente materne, şi nu îi lasă pe iezi să sugă, astfel că am conceput creşa pentru iezi. Hrănim cu biberonul sute de iezi până la vârsta de o lună jumate, şi nu e uşor.” Există şi pierderi, există şi ani mai puţini buni pentru fermă, după cum îşi aminteşte i-au murit acum câţiva ani 40 de iezi în două zile. Şi pentru că este foarte meticulos în tot ceea ce face păstrează la fermă un jurnal în care îşi notează tot. Printre sacrificiile făcute se numără şi lipsa concediilor, nu mai fost în concediu din 2003. ”Acum fac ceea ce fac din responsabilitate faţă de ceea ce am promovat. O afacere este o afacere pe care o iei, o creşti şi o dezvolţi, iar eu am crezut în această afacere.”

Beneficii

O mulţime de  beneficii aduce organismului uman consumul laptelui de capră şi a produselor realizate din acesta. Laptele de capră este un antibiotic natural, fortifică organismul şi îi întăreşte imunitatea naturală. Laptele de capră este mai uşor de digerat decât cel de vacă şi, în plus, este bogat în vitamine A, B2, B3, C, E, K şi în minerale fosfor, magneziu, seleniu, zinc, potasiu. De asemenea, o calitate extrem de importantă a laptelui de capră este aceea că stimulează absorbţia în corp a unor minerale esenţiale, cum sunt calciul, magneziul, fierul şi fosforul. De aceea, acest tip de lapte este recomandat de  către specialişti  copiilor şi vârstnicilor în cazuri de anemie şi de osteoporoză. Datorită faptului că rasa alpină franceză nu se hrăneşte cu iarbă de la sol ci doar cu muguri, frunze, flori, laptele este plin de vitamine . Proteinele din laptele de capră sunt foarte asemenătoare cu cel din laptele uman, deci este mai uşor de digerat şi poate fi consumat şi de persoanele cu intoleranţă la lactoză. Laptele de capră şi brânza produsă din el are mai puţine grăsimi şi colesterol decât cel de vacă, de asemenea are mai puţine calorii, fiind indicat in dietele pentru slăbit. De asemenea datorită bogăţiei de vitamine, proteine, potasiu şi magneziu ete foarte eficient în lupta împotriva stresului, insomniei, depresiei şi migrenelor. Acest lapte are proprietaţi antiinflamatorii şi ajută la scăderea tensiunii arteriale fiind benefic cardiacilor. Este foarte eficient în tratarea bronşitelor, şi ajută în recuperarea bolnavilor cu afecţiuni respiratorii sau pulmonare.

Clienţii, consumatori fideli

Pe platoul din faţa Prefecturii Sălaj e organizată la fiecare sfârşit de săptămână  piaţa volantă a micilor producători,I ar Viorel Ghiuruţan îşi aduce la vânzare produsele în fiecare sâmbătă. Cei care cumpără  de la el produse din lapte de capră sunt de toate categoriile, vârstnici , tineri şi adulţi. Doamna Aurica  Buciu în vârstă de 60 de ani consumă lapte de capră de aproximativ doi ani. “În urmă cu trei ani am avut o problemă de sănătate şi atunci medicul mi-a recomandat să consum lactate multe în special  lapte de capră, pentru osteoporoză. I-am urmat sfatul şi nu pot să zic decât că este foarte bun la gust şi nu mă mai dor articulaţiile.”
O mămică în vârstă de 31 de ani spune că îşi hrăneşte copilul cu lapte de capră pentru că nu are atâtea grăsimi  “Îl cumpăr pentru băieţel, este foarte sănătos şi este bun şi pentru cei care au intoleranţă la lactoză.”
Un alt cumpărător client al domnului Viorel este pensionar şi deşi preţurile i se par puţin cam mari pentru pensia lui, vine săptămânal să îşi cumpere  porţia de lapte şi  telemea de capră, “e gustos, şi e şi bun pentru sănătate mai ales că sunt cardiac şi trebuie să mănâc mai puţine grăsimi”.
Preţurile la lapte şi derivatele acestuia sunt aceleaşi pe toată durata anului, Viorel Ghiuruţan are o strategie aparte, nu scumpeşte produsele şi laptele chiar dacă producţia e mai scăzută iarna. Preţul unui litru de lapte de capră se vinde cu patru lei. Caşul şi telemeaua le vinde cu 16 lei kilogramul, la fel şi brânza fermentată din laptele de capră .

Aşezarea geografică

Satul Fântânele aparţine alături de Ugruţiu, Adalin şi Voivodeni  de comuna Dragu iar numărul locuitorilor de aici este foarte mic, aproximativ 30. Comuna reprezintă o veche aşezare sălăjeană, pe teritoriul căreia se găsesc vestigii neolitice şi vestigii romane. Satul este situat la interferenţa judeţelor Cluj cu Sălaj.  Comuna este brăzdată de râul cu acelaşi nume, Dragu, afluent al Almaşului, şi este străjuită la est, nord şi sud de dealuri. Comuna Dragu se remarcă prin arta lemnului, aceasta fiind reprezentată de “porţile sălăjene”, iar tradiţiile şi obiceiurile străvechi sunt păstrate şi astăzi în sânul comunităţii . Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 87,91 kilometri pătraţi.