Vaslui: Aquavas, amendată de Garda de Mediu

Lucrările au fost întârziate şi pentru că Ministerul Mediului nu a asigurat partea sa de cofinanţare. Şefii Consiliului Judeţean au constestat deja una din cele două amenzi primite.

Aquavas a primit două sancţiuni de câte 50.000 de lei de la Garda de Mediu. Motivul invocat de comisari este acela că societatea de distribuţie a apei din oraşele Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti, nu a reuşit să realizeze în termen unele investiţii de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, precum şi de modernizare a unei staţii de epurare în Negreşti.

„Aquavas îşi asumase un program de investiţii atunci când au fost obţinute autorizaţiile de mediu. Noi nu am făcut decât să aplicăm legea, după ce am fost sesizaţi de Agenţia pentru Protecţia Mediului că au fost depăşite termenele de execuţie a unor lucrări“, a precizat Adrian Jecu, şeful Gărzii de Mediu Vaslui.

CJ, bun de plată
Cum Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui este acţionarul majoritar al Aquavas, amenzile care însumează 100.000 de lei vor trebui plătite din bugetul judeţului. Acesta este şi motivul pentru care şefii instituţiei sunt hotărâţi să dea în judecată Ministerul Mediului, mai ales că acesta trebuia să asigure banii pentru investiţiile în reţelele de apă şi canalizare.

„Noi am contestat deja o sancţiune şi zilele astea o vom contesta şi pe a doua. Este inadmisibil să fim amendaţi de o instituţie subordonată Ministerului Mediului, în condiţiile în care acesta nu ne-a alocat fondurile necesare derulării investiţiilor. Cum putem să ducem lucrările la bun sfârşit dacă ministerul nu ne dă bani?“, a declarat Vasile Mihalachi, preşedintele CJ Vaslui.

51 de milioane de euro de la Mediu, întârziate
În replică, Adrian Jecu a afirmat că atât CJ, cât şi Aquavas puteau să facă solicitări de amânare a termenelor de execuţie şi astfel scăpau nesancţionaţi. Început în 2008, programul derulat de Aquavas vizeză modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti.

Valoarea totală a proiectului este de 68 de milioane de euro, costurile lucrărilor fiind acoperite de Ministerul Mediului, în procent de 75%, în timp ce partea de cofinanţare a CJ este de 25%, însemnând aproximativ 17 milioane de euro.