Vaslui: Amintiri dintr-un judeţ pierdut

Constantin Mereuţă (100 de ani), alături de fiul Costică, născut în 1950, anul în care judeţul Tutova (dreapta) a dispărut de pe hartă

Judeţul Tutova a fost şters definitiv de pe hartă de comunişti, acum peste 60 de ani. Puţine persoane îşi mai amintesc cum era viaţa de zi cu zi din acea perioadă. Reporterii „Adevărul de Seară“ l-au găsit pe cel mai bătrân locuitor în viaţă al răposatului judeţ Tutova.

Constantin Mereuţă, din Bârlad, a împlinit 100 de ani acum o lună. De-a lungul vieţii, bătrânul a prins toate reorganizările teritorial-administrative ale secolului trecut. S-a născut în comuna Lăleşti, raionul Bârlad, pe 21 mai 1911. În prezent, niciuna dintre aceste două localităţi nu mai are vechiul statut. Lăleşti este doar sat, iar Bârladul municipiu.

După Primul Război Mondial, a fost nevoit să-şi schimbe pentru prima dată actele. Avea doar 7 ani. Asta pentru că teritoriul în care trăia a fost conturat altfel din punct de vedere administrativ. Noua organizare a României de atunci cuprindea şi judeţul Tutova, un judeţ care avea să dispară după ce comuniştii au venit la putere.

„Era mai bine ca acum“

În anii ’40, Constantin Mereuţă s-a mutat din satul său natal în Bârlad, reşedinţa judeţului Tutova, unde erau cele mai importante instituţii. Bătrânul povesteşte că acea organizare era foarte bună pentru cei din mediul rural, care nu erau nevoiţi să parcurgă distanţe foarte mari pentru a ajunge în oraşul reşedinţă de judeţ.

„Te duceai la Primărie sau la Prefectură şi dacă aveai nevoie de ceva totul se rezolva foarte repede. Nu era ca acum, când trebuie să treci prin atâtea birouri pentru a ţi se da un act“, îşi aminteşte Constantin Mereuţă. Bătrânul mai spune că, în acea perioadă, în judeţul Tutova erau două căi prin care populaţia putea supravieţui. „Una dintre ele era agricultura. În Bârlad, cei mai mulţi locuitori aveau căruţe şi pământuri pe care le munceau. Cea de-a doua categorie era negustoria, practicată în general de evrei“, mai povesteşte Constantin Mereuţă.

În 1930, judeţul Tutova avea o populaţie de 145.000 de locuitori, 85% din mediu rural, şi o suprafaţă de aproape 2.500 de kilometri pătraţi. Istoricii spun că judeţul Tutova avea să dispară definitiv de pe harta ţării noastre în 1950.

„În plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din mai 1950 s-a hotărât raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române după modelul sovietic. Astfel a apărut regiunea Bârlad cu raioanele Bârlad, Huşi, Murgeni, Vaslui, Zeletin“, a spus Constantin Marinache, profesor de istorie.