Paiu, satul vasluian în care groapa de gunoi are rol de hipermarket

Familiile de etnie rromă din localitate se înarmează cu pungi şi cărucioare şi pornesc într-o cursă printre deşeuri pentru a se hrăni. Cu mic, cu mare, oamenii adună orice poate fi reciclat. Nu din spirit ecologist, ci pentru a face rost de câţiva bani. Dacă găsesc obiecte grele de metal se bucură ca la găsirea unui produs la superofertă.

Platforma de gunoi a municipiului Vaslui se află la marginea celor câteva case din satul Paiu şi se întinde pe aproape două hectare. În fiecare zi, maşinile Goscomului transportă deşeurile culese de la blocurile din oraş pe drumeagul îngust care duce la platformă. Până aici, nimic nu sună neobişnuit, însă, când ajungi la locul cu pricina, încep să ţi se înmoaie picioarele. Priveliştea pare desprinsă dintr-un documentar despre lumea a treia: copii, adulţi, bătrâni, femei, porci şi câini deopotrivă, cu toţii îşi duc traiul de zi cu zi în acest loc. Este vorba de zeci de familii din localitatea Rediu, aflată la aproape doi kilometri de platformă.

„Aş vrea să muncesc, dar unde?“

Din acest decor nu lipsesc nici hoiturile animalelor aflate în stare avansată de putrefacţie, „miresmele“ răspândite de acestea fiind greu de suportat pentru oricine. Deşi locuiesc la cinci minute distanţă de municipiul reşedinţă de judeţ, oamenii aceştia sunt rupţi de civilizaţie şi spun că nu au alternative pentru a câştiga un ban cinstit. Este şi cazul lui Constantin Axinie (foto) care, la 36 de ani, „munceşte“, după cum spune el, la groapa de gunoi.

Acasă îl aşteaptă o soţie şi 11 copii flămânzi, iar singurele lui surse de venit sunt fierul vechi şi PET-urile pe care le strânge din mormanul de deşeuri, pe care apoi le vinde la Remat. Faţă de ceilalţi consăteni, a făcut un pic de şcoală, însă greutăţile vieţii l-au învins. „Până acum trei ani am lucrat la o firmă de sortare a deşeurilor. S-au făcut disponibilizări şi m-au dat afară. Practic, acelaşi lucru fac şi acum, numai că sunt nevoit să trag mai tare ca să câştig ceva bănuţi“, se plânge bărbatul. Într-o zi „bună“, Constantin câştigă 40-50 de lei, dar în general face cel mult 20 de lei. „Din aceşti bani cumpăr mâncare la copii. Sunt şi zile când nu fac niciun ban şi atunci e cel mai greu. Mi-aş dori să am şi eu un loc de muncă, dar nimeni nu face angajări“, a adăugat bărbatul.

Descoperiri macabre

Din discuţiile avute cu oamenii gunoaielor am înţeles că una dintre „cele mai naşpa faze“ este atunci când găsesc avortoni sau bebeluşi ucişi. Ultimul astfel de caz s-a petrecut luna trecută, când una dintre femei a făcut această descoperire macabră. „Nu e prima oară când ni s-a întâmplat să găsim cadavre de copii. Noi le păzim să nu le mănânce porcii sau câinii, după care anunţăm Poliţia“, ne-a spus şi Mariana Călin, de 50 de ani, una din veteranele groapii de gunoi.

Închisă doar pe hârtie

Deşi groapa de gunoi a municipiului Vaslui a fost închisă încă din ianuarie 2007, aceasta funcţionează în continuare, fiind un adevărat focar de infecţie pentru oameni. Reprezentanţii Primăriei cunosc situaţia, însă ridică neputincioşi din umeri. „Firma care a lucrat la închiderea gropii de la Paiu, SC Compania Nova Construct SA din Iaşi, a intrat în insolvenţă în 2009. Asta înseamnă că lucrările de închidere a gropii au fost sistate. În ceea ce-i priveşte pe cei care cotrobăie în gunoaie, nu prea avem ce le face, în ciuda faptului că avem un agent de pază al Poliţiei Locale care ar trebui să le interzică accesul“, a spus Geanina Tofan, purtătorul de cuvânt al Primăriei Vaslui. Luna viitoare se va demara o nouă procedură de achiziţie publică pentru firma care va închide groapa.

35 de milioane de euro în groapa ecologică

 În prezent, în judeţul Vaslui există o singură groapă de gunoi legală, la Negreşti, dar şi aceea este arhiplină. De acolo, deşeurile colectate iau drumul Romanului, unde există unul dintre cele mai mari depozite din zona Moldovei. Pentru a acoperi cheltuielile cu transportul deşeurilor, firmele de salubrizare au încărcat facturile, astfel că acestea sunt mai mari cu peste 30%. „Tariful pe persoană este de 6,2 lei, iar aici este inclus şi costul pentru transportul deşeurilor la Roman. Sigur, dacă se va finaliza groapa ecologică de la Roşieşti, tarifele pentru salubrizare se vor reduce semnificativ, însă acum nu pot spune exact o cifră“, a declarat Cătălin Bîrleanu, directorul Goscom Vaslui.

Potrivit acordurilor pe care România le-a încheiat cu Uniunea Europeană, din iulie 2009 toate depozitele de gunoi trebuiau închise, urmând să fie înfiinţate mai multe depozite ecologice, care să nu polueze mediul. La nivelul judeţului Vaslui există peste 340 de gropi de gunoi, însă, în lipsa unui depozit ecologic, primarii au continuat să depoziteze deşeurile pe aceleaşi platforme.

În luna aprilie a acestui an, după trei ani de la lansare, proiectul de construcţie a gropii de gunoi de la Roşieşti a primit finanţare pentru a fi pus în practică. Valoarea totală a proiectului este de peste 35,6 milioane de euro. Contribuţia de la bugetul de stat prin Ministerul Mediului este de aproape 4,8 milioane euro, iar a Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui de aproape 3,5 milioane de euro. Prin implementarea proiectului, vor fi realizate cinci zone de colectare a deşeurilor, dintre care patru vor fi staţii de transfer (Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti). La Roşieşti, unde va fi construită groapa ecologică, vor fi depozitate toate deşeurile din judeţ. Tot aici, potrivit proiectanţilor, va exista o staţie de sortare, una de epurare a deşeurilor, staţii de alimentare cu apă şi energie electrică, dar şi spaţii administrative.