O avere alocată pentru a întreţine băncile putrezite din Vaslui

Vasluienii se relaxează pe aceleaşi bănci vechi întreţinute cu bani grei de primarul Vasile Pavăl (foto dreapta)

Primarul Vasluiului a insistat ca bugetul pentru întreţinerea băncilor „preistorice“ din oraş să ajungă la 560.000 de lei

 La ultima rectificare a bugetului local, edilii au venit cu propunerea, aprobată de consilieri, de a suplimenta suma alocată întreţinerii mobilierului urban din Vaslui. Nu mai puţin de 200.000 lei a cerut primarul Vasile Pavăl pentru ca gardurile, băncile sau coşurile de gunoi, toate vechi de zeci de ani, să fie cosmetizate. „E necesar a se suplimenta cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea mobilierului urban care a suferit deteriorări şi uzură avansată, cu suma de 200.000 lei“, le-a spus Vasile Pavăl consilierilor locali.

Iniţial, au fost alocaţi 360.000 de lei, dar prin suplimentare s-a ajuns la 560.000 de lei, cheltuiţi pentru ca Vasluiul să aibă acelaşi mobilier urban ponosit. „Mobilierul urban înseamnă coşuri, garduri, bănci, jardiniere, locuri de joacă, cu valori foarte mari pe raza municipiului“, a explicat Geanina Tofan, purtătorul de cuvânt al primăriei, pe ce se cheltuie banii la întreţinerea mobilierului. Dacă pentru vopsirea gardurilor şi băncilor din oraş au fost găsiţi bani, nu aşa s-a întâmplat şi pentru profesorii vasluieni.

Edilii au diminuat cheltuielile cu personalul din învăţământ, astfel că peste 40 de profesori vasluieni au fost refuzaţi de la acordarea distincţiei „Gheorghe Lazăr“. Potrivit legii, plata acestor premii trebuie asigurată din fonduri locale.Lista de investiţii gândită de Primăria Vaslui pentru anul în curs cuprinde multe achiziţii bizare şi costisitoare. Astfel, edilii au alocat 60.000 de lei pentru implementarea unor programe informatice şi 80.000 de lei pentru tehnică de calcul. Alţi 50.000 de lei sunt cheltuiţi pentru achiziţia a zece corturi, iar pentru două sirene electronice în suburbiile Brodoc şi Bahnari a fost alocată suma de 55.000 de lei, la care se mai adaugă 5.500 de lei pentru staţia care deserveşte cele două sirene.

Un WC cât două case

Studiile de fezabilitate sau proiectele tehnice pentru alte investiţii ale Primăriei văduvesc şi ele bugetul local de câteva sute de mii de lei. Numai pentru modernizarea cimitirului „Eternitatea“ au fost plătiţi 70.000 de lei pentru studiul de fezabilitate, iar pentru concesionarea Teatrului de Vară alţi 30.000 lei, iar suma aproape că se triplează în cazul studiului de fezabilitate comandat de Primărie pentru proiectul ce vizează modernizarea stadionului „Municipal“. Însă, de departe, cea mai „utilă“ investiţie a Primăriei din acest an rămâne construirea unei toalete publice în Parcul Copou, pentru care s-a plătit nu mai puţin de 140.000 de lei.

„Nu cred că suma cheltuită este foarte mare, dacă ţinem cont de costurile pentru canalizare, utilităţi şi dotări. Din ce ştiu eu, la ora actuală nu poţi construi o casă cu mai puţin de 100.000 de lei, iar această toaletă are suprafaţa unei case“,  spune viceprimarul Daniel Neacşu, încercând să justifice suma mare plătită pentru toaleta din Copou.

Casă la 60.000 de lei

La ultima rectificare bugetară, însă, la capitolul „Locuinţe, servicii, dezvoltare publică“, primarul Vasile Pavăl a cerut o suplimentare de 60.000 de lei.
„Suma este necesară pentru achiziţia unei locuinţe în care va fi mutată familia din casa amplasată în zona sensului giratoriu de la intersecţia străzilor Traian, Călugăreni şi Donici, zonă care se va sistematiza“, a spus edilul, demonstrându-i practic viceprimarului Neacşu că o locuinţă, chiar şi cumpărată, costă mai puţin de jumătate din preţul plătit pentru construirea toaletei publice.

Scări la preţ de garsonieră în Bârlad

Bârlădenii au avut şi ei ocazia să vadă cum banii publici sunt cheltuiţi fără noimă. În urmă cu trei luni, şefii Primăriei Bârlad au început renovarea treptelor de la intrarea principală a Palatului Comunal din oraş. Cheltuială făcută de municipalitate pentru repararea câtorva trepte i-a lăsat cu gura căscată pe contribuabili. Potrivit primarului Constantin Constantinescu, investiţia a costat bugetul local nu mai puţin de 65.000 de lei.

„Mai multe persoane mi-au spus că acele trepte arată foarte urât. De aceea, am decis să le reparăm. Costul renovării este de 65.000 de lei“, a declarat Constantinescu. Suma reprezintă preţul aproximativ cu care se vând garsonierele confort I în municipiul Bârlad. La Negreşti, cel mai sărac oraş din ţară, autorităţile locale s-au arătat dornice să schimbe faţa bazei sportive, atunci când au primit bani de la Guvern. Asta deşi majoritatea localnicilor trăiesc la limita subzistenţei, iar Primăria are datorii enorme la furnizori.

Bătaie de joc la Negreşti

Mai mult, nici această investiţie nu a fost dusă la bun sfârşit, motiv pentru care primarul Ioan Cozma a ajuns din nou în atenţia poliţiştilor după ce a folosit în jur de 300.000 de lei pentru baza sportivă din oraş. Cu toate că aceste fonduri au fost cheltuite aproape în totalitate, baza sportivă este plină de bălării. Tot ce a reuşit să modernizeze primarul este gardul care împrejmuieşte baza sportivă. De precizat că şi în acest caz, lucrarea a fost realizată doar pe jumătate.
„Noi am demarat o anchetă la acel stadion din Negreşti deoarece, se pare, ar fi ceva probleme privind modul cum au fost cheltuiţi banii de investiţii“, a declarat Aurel Şălaru, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor Vaslui.