Imoralitatea unei vânzări legale

Primăria Bârlad scoate la mezat o bucată din curtea Spitalului de Urgenţă. Tranzacţia, la capătul cărei se pare că ar fi un om de afaceri influent din oraş, a stârnit rumoare din partea multor bârlădeni.

De la un capăt la altul, Bulevardul Republicii, artera principală din oraşul rulmenţilor, este sufocat de firme. Avem covrigării, florării, restaurante, baruri, agenţii de voiaj, clinici private, case de amanet, supermarket-uri etc.  Toata sămânţa de urban s-a strâns parcă pe linia ce străbate oraşul, dincolo de ea, predominând mizeria, ţigănia, prostul gust.

În ultimii ani, municipalitatea bârlădeană a renunţat, pe principii mai mult sau mai puţin cunoscute de opina publică, la mii de metri pătraţi de dragul expansiunii privatului. Pe acelaşi considerent, recent, consilierii locali bârlădeni au decis să scoată la licitaţie 600 de metri pătraţi situaţi în curtea Spitalului de Urgenţă „Elena Beldiman", în apropierea Compartimentului de Primire Urgenţe. Nu putem vorbi de ilegalitate, ca proprietar, Primăria Bârladului avea dreptul să facă acest lucru. În toată această afacere, putem vorbi de imoralitate, însă. Terenul spitalului bârlădean a fost donat, de-a lungul istoriei, de mai mulţi bârlădeni cu suflet. Promotoarea acestor donaţii este Elena Beldiman, cea care, de altfel, este şi patroana unităţii bârlădene. Ea fost prima care a decis să lase, prin testament, toate pământurile pe care le adunase în viaţă, pentru a se construi spitalul din Bârlad. Asta se întâmpla prin 1836. După ea, alţi zeci de bârlădeni au renunţat la proprietăţile lor în speranţa că urmaşii vor avea un loc unde suferinţa să le fie alinată, să primească îngrijire sanitară. Oficialităţile bârlădene nu ţin cont de acest lucru, dând dovadă de o ignoranţă crasă faţă de sacrificiul unor oameni care au renunţat la bunurile lor de dragul comunităţii în care trăiesc.

De ochii naivilor, autorităţile au introdus un caiet de sarcini în proiectul prin care este scoasă la licitaţie palma de teren de la „Beldiman". Chipurile, ei obligă eventualul cumpărător/i să amenajeze în acel spaţiu un computer tomograf. De ce de ochii naivilor? Pentru că, spun juriştii, într-un contract de vânzare-cumpărare, cel care vinde nu are dreptul să emită pretenţii asupra cumpărătorului, nu trebuie să dea explicaţii despre modul în care foloseşte bunul achiziţionat. Aşa că, forţând un pic realitatea, nu ar trebui să ne mire dacă pe cei 600 de metri pătraţi de la spital vom vedea un spaţiu comercial, fie el supermarket sau sex-shop. Legal, e posibil.

Revenind la terenurile pe care municipalitatea le împarte în stânga şi-n dreapta. Puţini ştiu că, tot în ultima şedinţă de Consiliu Local, edilii au scos la licitaţie şi 100 de metri pătraţi de spaţiu verde, situaţi în buricul târgului. Cumpărătorul se pare că ar fi acelaşi care şi-a manifestat interesul de a cumpăra şi parcela de la spital.

Am putea spune că Primăria Bârlad sprijină sectorul privat. Evident, acesta are o importanţă foarte mare în economia fiecărei comunităţi. Dacă analizăm mai atent deciziile luate de edili în ultima perioadă, ne dăm seama că lucrurile nu stau chiar aşa. Nu în urmă cu mult timp, reprezentanţii unui supermarket, existent în multe dintre oraşele României (de anul acesta şi la Vaslui), au propus autorităţilor bârlădene să le dea un spaţiu de vânzare, pentru a-şi deschide un punct de lucru şi la Bârlad. S-au izbit de refuzul vehement al şefilor Primăriei. De ce? Să fie din cauza nenumăratelor „cumătrii" legate între oficialităţi şi şmecherii oraşului? Retoric!