Simpaticele ţestoase Hermann, pe cale de dispariţie, sunt protejate într-un centru din Mehedinţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Parcul Natural Porţile de Fier trăieşte o reptilă unică în România. Broasca ţestoasă Hermann este pe cale de dispariţie atât în ţara noastră, cât şi în Europa. Aşa că în anul 2000 a început un proiect finanţat cu fonduri europene pentru salvarea acestor animale preistorice, la Eşelniţa, unde s-a deschis Centrul de Monitorizare a Speciilor şi Habitatelor şi unde simpaticele broscuţe au parte de cel mai bun tratament.

Ţestoasa lui Hermann este o specie protejată în România, fiind în pericol de dispariţie din cauza diminuării efectivelor şi arealului. Declinul speciei a început în urmă cu aproape 30 de ani, principalele cauze fiind colectarea ţestoaselor în vederea creşterii ca animale de companie, uciderea exemplarelor ce intră în grădini, otrăvirea cauzată de utilizarea fertilizatorilor chimici şi biocidelor, uciderea în vederea consumului, distrugerea cuiburilor sau a juvenililor.

În România, ţestoasa lui Hermann trăieşte în sud-vestul ţării, între localităţile Strehaia şi Baziaş, cu precădere în arealul Parcului Natural Porţile de Fier.

În anul 2000, Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti a reuşit cu fonduri europene să pună bazele Centrul de Creştere în Captivitate a Ţestoasei lui Hermann la Eşelniţa, localitate aflată în arealul Parcului Natural Porţile de Fier. În felul acesta în premieră pentru Europa, s-au luat primele măsuri  de protecţie şi conservare pentru ţestoasa Hermann.

Primele ţestoase care au ajuns în centrul de la Eşelniţa s-au bucurat de toată atenţia cercetătorilor şi cadrelor didactice ale Universităţii din Bucuresti. Este vorba de 57 de exemplare, care au fost ridicate de pe raza întregului parc natural şi după ce au depus ouăle în centrul de la Eşelniţa au fost aduse în locul de unde au fost luate. Broaştele ţestoase au fost urmărite însă prin tehnici moderne de tipul radioemiţătorilor, dispozitivelor GPS şi a prelevării prin aparate electronice a datelor de umiditate şi temperatură din 3 în 3 ore. La rândul lor, ouăle au fost marcate, astfel încât la maturitate exemplarele crescute în captivitate să fie eliberate în arealul din care au fost ridicate.

image

Specialistul centrului, Vasile Bagrinovschi, spune că una din marile realizări ale acestui proiect este faptul că pentru localnicii din Eşelniţa broasca ţestoasă a devenit un simbol respectat şi un motiv de mândrie. A devenit, de altfel, un simbol pentru întreg Parcul Natural Porţile de Fier, unde vizitatorii cunosc faptul că este o specie pe cale de dispariţie şi că este protejată de lege. De altfel, ţestoasa lui Hermann este un animal paşnic, care potrivit tradiţiei aduce noroc celor care o întâlnesc. Până acum peste 300 de exemplare crescute în captivitate în Centrul de la Eşelniţa au fost eliberate în Parcul Natural Porţile de Fier.

Rata de supravieţuire este foarte mică

Ţestoasa lui Hermann este o specie solitară, care la sfârşitul lunii octombrie se îngroapă în pământ la adâncimi de peste 15 cm şi intră într-o perioadă de hibernare până în luna martie. Se împerechează primăvara, iar în intervalul mai-iunie femela sapă o groapă într-o zonă cu pantă, unde depune 6-7 ouă. Ouăle stau în pământ circa 2 luni, puii ieşind singuri, fără ajutor din partea mamei. În acest interval cuibul poate fi devastat de prădători: jderi, vulpi, arici etc. De aceea, rata de supravieţuire este foarte mică, în medie doar un ou din şase ajungând să eclozeze.

image

Masculii sunt mai mici decât femelele, au coada mai lungă şi terminată cu o gheară puternică. Vârsta ţestoaselor se poate aprecia după numărul inelelor care se formează pe plăcile carapacei. Ţestoasele ating vârste de peste 60 de ani. Este bine de ştiut că deţinerea, distrugerea, capturarea şi colectarea ţestoaselor lui Hermann sau a ouălor acestora se pedepseşte cu amendă de la 50 de lei la 2000 de lei în cazul persoanelor fizice şi de la 2000 de lei la 7500 de lei în cazul persoanelor juridice.

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite