POLUARE Un nor de cenuşă a acoperit cerul în cinci localităţi din Mehedinţi, iar reprezentanţii Termocentralei tac mâlc GALERIE FOTO

depozitul de cenuşă şi zgură al Termocentralei

Un nor imens de cenuşă a acoperit, vineri, mai multe localităţi din apropierea Termocentralei pe cărbune de la Halânga, aflată la circa cinci kilometri de municipiul Drobeta Turnu Severin. Praful se ridică din depozitul de cenuşă şi zgură al Termocentralei, care asigură aburul tehnologic şi energie electrică pentru Combinatul de Apă Grea, dar furnizează şi agent termic  pentru municipiul Drobeta Turnu Severin.

Localităţile afectate sunt Halânga, Răscoleşti, Dudaşul Cerneţiului, Cerneţi şi Piatra Albă.

Localnicii se plâng că ori de câte ori bate un vânt mai puternic ori este ceaţă, un nor de praf le acoperă total gos­podăriile. Locuitorii din Halânga spun că se tem pentru sănătatea lor din cauza prafului inhalat. În plus, cetăţenii se plâng că toate culturile agricole sunt afectate de praf. „Suntem condamnaţi la moarte, suntem ai nimănui. O să ne îmbolnăvim de la praful ăsta pe care îl inhalăm, dar cui îi pasă de noi", spune revoltată o femeie care locuieşte în blocurile de la Halânga. „De exemplu când vine curentul tot fumul de la cazane vine aici, spre noi, în special când e ceaţă, vânt puternic, atunci toată cenuşa o aduce aici, la noi. Ne temem pentru să­nă­tatea noastră, mai ales pentru cea a copiilor. Mulţi dintre noi suntem bătrâni, bol­na­vi, în permamenţă mergem la doctori. Acum veni de la doctor şi îmi dădu să iau medicamente pentru copii, pentru nevastă, pentru babă. Tot ce mâncau de prin grădină, toate degeaba le spălăm că sunt pline de cenuşa asta", spune Constantin Grecu, care locuieşte în Halânga, în ime­diata vecinătate a Termo­cen­tralei. 

Cinci case ridicate în apropierea depozitului de cenuşă de la Halânga au fost complet acoperit de praf. Proprietarii acestora au declarat că din cauza prafului au rămas izolaţi în casă.

„Suntem cinci famili. Am făcut datorii de 20.000 de euro în bănci ca să îmi ridic această casă iar acum nu puteam trăi din cauza acestui praf. De azi-dimineaţă nu am putit să ies din casă, nu pot să fac nimic, animalele refuză să mănânce. Asta suportam de ani de zile şi nimeni nu ia o măsură. Tot au spus că rezolvă problema aceea cu instalaţia de şlam, dar până atunci pe noi ne omoară. Nu ştim cui să ne adresăm", ne-a spus Avram Pantelie, din Halânga.

Reprezentanţii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare care are în subordine Termocentrala de la Halânga au refuzat să prezinte un punct de vedere referitor la acest incident.

Problema poluării de la Termocentrala de la Halânga este una veche şi în cazul în care nu va reuşi să finalizeze investiţia la instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii există riscul ca Uniunea Europeană să activeze clauza de salvgardare. Autorizaţia integrata de mediu a unităţii a expirat la sfarsitul anului 2008, dar termocentrala a primit din partea Ministerului Mediului o dispensă pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.

Evaluată iniţial la aproape 140 de milioane de lei, instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii de la Termocentrala de la Halânga a sărit la nu mai puţin de 361,3 milioane de lei. Lucrarea a fost adjudecată de societatea comercială Confort SA aparţinînd milionarului Georgică Cornu, care a declarat recent că a iniţiat procedura de insolvenţă a acestei firmei.

Investiţia a fost programată a se derula pe o perioadă de trei ani, execuţia lucrărilor demarând în 2009 şi urmând a fi terminată în 2012. Dar lucrările sunt întârziate. Oficialii RAAN au spus că ea a fost întârziată din cauze "obiective, date de caracterul ei de investiţie nouă, care nu a mai fost realizată în ţară, având concepţie cehă". Mai mult decât atât, potrivit RAAN, spulberarea cenuşii din depozit va putea fi eliminată după circa 1,5-2 ani de la punerea în funcţiune a instalaţiei, perioada necesară pentru acoperirea completă a suprafeţei depozitului de circa 150 de hectare cu zgură şi cenuşă în şlam dens.