Cum se prepară o pastramă autentică de capră, după o reţetă străveche din nordul Mehedinţiului
0
Vrei să faci pastramă de capră la tine acasă? Încearcă această reţetă tradiţională de la Isverna, o localitate din zona montană a Mehedinţiului, care se găseşte într-o culegere de reţete semnată de Narcisa-Alexandra Ştiucă, „Ospăţ cu gust de Mehedinţi”.
Pastrama de capră este un preparat delicios, însă nu la îndemâna oricui de gătit. În „Ospăţ cu gust de Mehedinţi” se găseşte o reţetă culeasă din satul mehedinţean Isverna, pe care v-o prezentăm mai jos:
„Capra este cea mai bună de pastramă. După ce se sacrifică animalul, se lasă la întuneric o zi. După aceea se pune la saramură trei săptămâni, deci douăzeci şi una de zile. Se face un baiţ de apă cu sare, piper, dafin. Şi busuiocul e bun, dar cel mai mult la noi se folosesc mirodenii din astea, pătrunjelul, mărarul, piperul.
Saramura asta, când se pune peste carne, trebuie să fie rece: nu se pune caldă. Se prepară puţin în apă caldă, cum e apa de pâine, apoi se lasă de se răceşte şi se pune peste carnea asta şi se ţine trei săptămâni.
La o cantitate de cinci până la zece kilograme de carne, se toarnă până se acoperă carnea. După ce ai scos-o de la saramură, după douăzeci şi una de zile, se agaţă undeva să se scurgă, tot la întuneric. Acum mulţi o preferă cu boia, alţii, fără boia. După ce s-a scurs, se dă un fum. Fumul, de obicei, trebuie să fie din lemn de cireş, prun mai puţin. Alţii fac şi cu prun, dar lemnul de cireş e cel mai bun, că e lemn dulce şi îi face şi o culoare roşie, plăcută. Trebuie să fie uscată foarte bine şi apoi se consumă cu vin, de fapt cu must mai mult.
Dacă e pregătită şi se respectă foarte bine reţeta, carnea rezistă mult. Trebuie în aşa fel: după ce stă douăzeci şi una de zile, să stea la scurs vreo trei zile la vânt sau, eventual, într-o cameră care are ventilaţie, să se usuce bine, să nu mai fie în ea decât aromele. Când e uscată foarte bine, se dă un fum; la fum nu trebuie să stea mai mult de o zi”.
Se încarcă comentariile...
