Turnu Severin: Cula lui Tudor Vladimirescu, arhivată de un profesor universitar din București

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Turnu Severin: Cula lui Tudor Vladimirescu, arhivată de un profesor universitar din București
Turnu Severin: Cula lui Tudor Vladimirescu, arhivată de un profesor universitar din București

Costin Popescu, conferențiar la Universitatea din București, a ales ca pe perioada concediului să facă un tur al țării și să realizeze o impunătoare arhivă de artă medievală. Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți se află și ea pe lista profesorului.

Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, Cula Cuțui din Broșteni și Mănăstirea Schitul Topolniței situată în comuna Izvorul Bârzii, au devenit obiect de studiu pentru conferențiarul universitar bucureștean, Costin Popescu. Aflat în concediu de odihnă, profesorul bate țara în lung și-n lat în vederea găsirii și arhivării unor importante obiective turistice de artă medievală.

Dezamăgit de ce a văzut

Pe lista profesorului se află obiective din patru județe, respectiv Argeș, Vâlcea, Gorj și Mehedinți. „Sunt în concediu de odihnă și am ales să inventariez  şi totodată să realizez o arhivă de artă medievală, în care să se regăsească principalele obiective istorice din Ţara Românească, ce în ultima perioadă au ajuns în pragul dezolării. Ştiu că zona Olteniei este foarte bogată în cule-turn şi de aceea am hotărât să fac o arhivă. Am trecut pe la Curtea de Argeş, mai precis pe la cea mai veche ruină de biserică din Ţara Românească de la Sânnicoară.  Cu părere de rău vă spun că am găsit acolo un simplu wc public. Acum fost şi la Vâlcea, iar acum sunt în Mehedinţi şi apoi mă voi abate prin Gorj”, ne declară Costin Popescu în timp ce priveşte îndelung construcţia pandurului.

Ghid pentru drumuri rătăcitoare

 Profesorul bucureştean nu se afla singur pe meleagurile mehedinţene, ci împreună cu Ion Macarin, un învăţător din localitatea Mateeşti judeţul Vâlcea. „Suntem prieteni buni, iar el este cel mai bun ghid pentru mine. Noroc cu el, că eu nu găseam această construcţie. Şi aşa că, nefiind nici-un semn sau inscripţie care să ne conducă spre acest obiectiv, am rătăcit drumul. Am făcut un ocol de câţiva kilometrii, însă tot am reuşit să ajungem aici”, ami susţine profesorul Costin Popescu. „Am mai fost aici în urmă cu  foarte mulţi ani, însă mi-a fost imposibil să mai ştiu drumul. De aici vom merge la Schitul Topolniţei şi de acolo la Broşteni, la Cula Cuţui. Vom lua lam pas apoi judeţul Gorj”, declară învăţătorul vâlcean, Ion Macarin. 

Cula într-o stare jalnică

În momentul de faţă, Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi, parte a Muzeului Regiunii Porţile de Fier, se află într-o stare avansată de degradare. Obiectivul nu mai este interesant astăzi nici măcar pentru hoţi, din el furându-se în anii trecuţi, mai tot ce se putea lua. Curtea muzeului afost năpădită de bălării, din fântână s-au furat chiar şi cărămizile, iar mai nou, la sfârşit de săptămână tot mai mulţi “muşterii” îşi fac simţită prezenţa la grătar, chiar la uşa Culei, mărturie stând vetrele de tăciuni şi mizeria lăsată în urmă de “iubitorii” de istorie.  „Aici va fi un monument istoric reabilitat şi conservat la standarde europene, modalităţi moderne de etalare a pieselor tridimensionale, ghidaje personalizate, produse multimedia, ateliere meşteşugăreşti, expoziţii etno-culturale, workshop-uri pentru copii şi adulţi, centru de informare-documentare, totul într-un spaţiu natural deosebit de generos. Acesta este „tabloul” viu al Culei lui Tudor Vladimirescu pe care ni-l dorim într-un viitor cât mai apropiat”  a  declarat Sorina Matacă, directorul muzeului Regiunilor Porţile de Fier.

Date istorice

Cula şi celelalte acareturi, astăzi dispărute, au fost ridicate între 1802-1806, după arderea Cerneţiului, de către cârjalii, în 1802. Se presupune că aici, Tudor Vladimirescu avea un depozit de arme, dar şi o sumă considerabilă de bani. Cula a jucat un rol important în evenimentele revoluţionare de la 1821, fiind pregătită ca loc de retragere şi continuare a luptei în cazul înfrângerii în confruntarea cu turcii. După moartea năprasnică a slujerului, Cula a fost dată în stăpânire logofătului Vasile Strâmbeanu. În 1837, bunurile ce mai rămăseseră au fost scoase la vânzare intrând în patrimoniul familiei Gărdăreanu din Cerneţi.

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite