Turnu Severin: MARILENA MĂRCULESCU a lăsat catedra pentru avocatură
0
La 44 de ani, Marilena Mărculescu a absolvit facultatea de drept pentru a demonstra celor din jur că se poate face carieră şi la o vârstă mai înaintată.
Provine dintr-o familie de oameni simpli, în care i-au fost impregnate valorile morale şi fundamentale. "Cinstea, corectitudinea şi plăcerea de a munci mi-au fost insuflate încă de mică, de către mama mea, pe care o consideram un model demn de urmat”, îşi începe povestea vieţii, Marilena Mărculescu (49 ani).
Deşi se poate spune că este încă la începutul carierei, se bucură încă de pe acum de un respect deosebit în tagma magistraţilor şi avocaţilor. După absolvirea Liceului Pedagogic din Severin, a profesat ca educatoare, apoi învaţatoare în mai multe localitaţi ale judeţului, timp de cinci ani. „Mama mea a fost cadru didactic întreaga viaţă. Am iubit enorm această meserie şi mi s-a părut cel mai potrivit loc de muncă pentru o femeie”, îşi aminteşte femeia.
Dorind o remuneraţie mai bună, a renunţat la învăţămant şi a lucrat în cadrul Combinatului Chimic, timp de 18 ani, îndeplinind principalele criterii ale unui angajat model: flexibilitatea, eficienţa şi promptitudinea. „ La un moment dat, din dorinţa de a realiza mai mult în viaţă, am hotărât să dau examenul de admitere la facultatea de drept, fără a-mi anunţa în prealabil nici soţul, nici familia”, ne spune Marilena Mărculescu.
A fost admisă și a urmat cursurile Facultății de Drept, având şi un serviciu în paralel. „Am vrut să demonstrez tuturor, mai ales persoanelor care priveau situaţia cu suspiciune, că se poate urma o facultate, având un serviciu în paralel şi doi copii în şcoală. Nu a fost uşor. De multe ori, veneam de la serviciu, îmi desfăşuram activitaţile gospodăreşti şi noaptea învăţam. A doua zi, o luam de la capăt cu forţe noi”, mărturiseşte avocatul.
Deşi a întâmpinat numeroase obstacole, Marilena a continuat, iar la puţin timp după absolvire, în urma examenului promovat cu succes, a devenit avocat al Baroului Mehedinţi. „Primii doi ani de stagiatură au fost esenţiali pentru mine. Eram ca un burete care absorbea toate informaţiile, nu m-am dat în lături de la nimic. Am avut cauze de tot felul, plăcându-mi dintotdeauna diversitatea. Nu poţi spune niciodată că ştii tot. Trebuie să fii tot timpul pregătit, mereu apare ceva nou”, spune ea.
Nu a refuzat niciodată un client oricât de complexă sau de alambicată i-ar fi părut cauza, nu a ţinut cont de rangul celor pe care îi apără şi a ştiut întotdeauna să găsească „portiţele” legale pentru rezolvarea problemelor clienţilor săi.
Recunoaşte că profesia este extrem de solicitantă, dar consideră că important este clientul care trebuie să fie, în cele din urmă, mulţumit. „Dacă nu ai imagine, ai pierdut în meseria asta, primii ani sunt definitorii în modul în care un avocat se impune în profesie şi societate. Clientul are de unde alege, trebuie să îi inspiri încredere şi nu numai. Pe lângă dedesubturile meseriei, orice novice trebuie să înveţe să fie el însuşi o agenţie de publicitate”.
Ce cauze v-au plăcut în mod deosebit?
M.M: „Nu pot spune că am vreo preferinţă în mod deosebit. Toate cauzele au ceva interesant în felul lor. În mod sigur, consider că cele penale sunt mai deosebite prin faptul că sunt dramatice şi impresionante”.
Ce le puteţi recomanda celor care vor să urmeze profesia de avocat?
M.M.: „În primul rand studenţii la drept, dar şi lumea în general, ar trebui să ştie că avocatura nu este o meserie, ci un mod de viaţă şi că avocatul este un „rezolvator” de probleme, oamenii apelând la el în cele mai diferite situaţii, din care nu toate au legătură cu legile”.
Ce-i place?
M.M.: ”În puţinul timp liber pe care îl am, îmi place să mă delectez cu o muzică bună sau să citesc. În general, prefer să îmi petrec timpul liber alături de familie, dat fiind faptul că ne reunim destul de rar cu toţii”.
Ce nu-i place?
M.M.: „Nu mi-au plăcut niciodată oamenii falşi, mincinoşi şi ipocriţi, dar din păcate, prin contextul meseriei, mă lovesc frecvent de astfel de persoane”.
Se încarcă comentariile...
