Turnu Severin: FOTO VIDEO/ Petrecere în Valea Timocului

Deşi nu le sunt respectate drepturile, românii de dincolo de Dunăre au trăit o seară numai a lor. Ei s-au prins, aseară, în horă, la Festivalul “Seara Românească”. Evenimentul a strâns peste 200 de români din Valea Timocului, dar şi de pe malul drept al Dunării.

Românii de dincolo de Dunăre s-au reunit, pentru a doua oară, la Kladova, la Festivalul intitulat sugestiv “Seara românească- Ecoul Dunării 2010”.  Alături de ei au petrecut şi cei de pe malul stâng, respectiv severinenii, cu toţii prinzându-se în horă până târziu în noapte, o noapte presărată cu momente artistice, garnisită cu mîncăruri delicioase şi stropită cu bere sârbească.

„E un eveniment frumos pentru o comunitate românească din dreapta Dunării şi ne bucurăm că vin şi români din stânga Dunării, din Turnu Severin şi petrec împreună pe muzică populară românească.

Aţi văzut hora în care s-au prins cu toţii... Mi se pare un lucru normal şi firesc într-o lume mai europeană”, ne-a spus Gheorghe Florescu, director pe probleme de cultură şi învăţământ în cadrul Organizaţiei pentru Respectarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului ONU 1948 din Tr. Severin.

Se simte nevoia de identitate
A fost o seară deosebit de importantă pentru românii de dincolo, ştiut fiind faptul că, de ani de zile, îşi caută identitatea. Dintotdeauna şi-au dorit să poată vorbi în limba maternă, să aibă o biserică în care să asculte slujbele în limba română şi să aibă acces la informaţie, în aceeaşi limbă.

Toate acestea par să fie doar un vis frumos pentru copiii acestora şi se răsfrâng asupra lor prin faptul că au cam uitat să mai vorbească româneşte. „Probleme sunt multe... nici nu ştiu de unde să încep.

Este problema cu limba, unde încă nu am reuşit să introducem limba în şcoli, avem problemă cu mass-media, pentru că nu avem posturi  radio şi tv  în limba română, apoi colaborarea cu autorităţile locale nu sunt la nivelul la care ne aşteptăm. 

Sunt lucruri care trebuie rezolvate într-un timp cât mai scurt, pentru că vă daţi seama, copiii mici care trăiesc la oraş nu mai vorbesc limba română, cei care sunt la sate mai izolate mai pastrează tradiţia, dar cu cât sunt mai aproape de oraş, de civilizaţie, cu atât mai repede se pierde identitatea”, ne-a spus Predrag Balaşevici, unul dintre organizatori.

“Aş vrea ca toţi din sală să se considere români”
Şi pentru că a fost o seară importantă pentru români, de la eveniment nu putea lipsi ambasadorul României în Serbia. “Evenimentul este important, în primul rând, pentru că are loc şi are loc pentru a doua oară.

Sunt petreceri în fiecare an şi pentru românii din Voivodina. În general fetele care câştigă merg la Mangalia, la Festivalul Callatis. E o posibilitate de exprimare.

Aş fi fericit ca toţi cei care sunt acum în sală să se considere români. Nu ştiu dacă este aşa. Este poveste lungă, cu vlahi, români, vlahi care sunt români, vlahi care sunt sârbi, e o poveste în care nu vreau să intru, pentru că nu face obiectul discuţiei.

E un început şi trebuie luat ca atare şi marcat. Au posibilitatea să se adune, să-şi exprime nu numai sentimentul naţional, dar să se şi afirme în plan cultural”, a precizat , Excelenţa Sa Ion Macovei.

De la stânga la dreapta: Duşan Pârvulovici, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin,Predrag Balaşevici, preşedinte Partia Democrată a Rumânilor din Serbia şi Ambasadorul României în serbia, Ion Macovei

“Nimeni nu vrea nimic de la Serbia decât au sârbii în România”
Pentru cei care încă nu au înţeles ce anume vor românii de dincolo de Dunăre, diplomatul a adăugat: “Nimeni nu vrea nimic în plus de la Serbia decât au sârbii în România.

Posibilitatea să se considere ceea ce sunt, posibilitatea să meargă la biserică să-şi asculte slujba în limba pe care-o vorbesc, să aibă manifestări culturale şi mă opresc aici, pentru că educaţie şi comunicare în limba lor, în această zonă, nu există.

(...) Cel mai mult au nevoie de identificare a ceea ce sunt. Eu sunt convins că şi Serbia întelege ca asta e problema principală şi nimeni n-are dreptul să îngrădească acest drept”. 

A fost aleasă cea mai frumoasă româncă
În cadrul aceluiaşi Festival, a fost aleasă şi cea mai frumoasă româncă. Pentru Maja Udilovici, câştigătoarea locului I, a fost cam dificil să ne vorbească în limba română, fiind ajutată de mama ei.

Am reuşit să aflăm până la urmă că are 18 ani, este din Korbovo şi se pregăteşte să dea la Arhitectură.  Este dovada clară că pentru cei mici româna pare a fi o limbă străină. „(...) Probabil, cei bătrâni sunt trişti pentru că nu se mai vorbeşte limba, dar nu au simţul ăla pe care îl avem noi azi, când noi trebuie astfel să ne păstrăm identitatea, nu numai în familie, în casă, unde o vorbim, ci trebuie să avem şi şcoli, şi mass media”, a mai spus Predrag Balaşevici.

Mândrii că sunt români
Unul dintre românii mândrii că sunt români este Duşan Pârvulovici, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Lucrează în această organizaţie de peste 12 ani şi este coordonatorul pentru problema minorităţilor şi de asistenţă juridică.  „Părinţii mei sunt români. Şi mama, şi tata, şi bunicii care au avut nume Lăpădat.

După nume, putem să vedem că e român. Eu am nume slav, Duşan, aia mi-a dat nume naşul, fără voie la mama mea. Aşa e aici obiceiul, ca naşul să dea numele copilului. Şi naşul mi-a fost român, dar, uite, mi-a dat nume slav”, ne-a mărturisit Duşan Pârvulovici.