Turnu Severin: Eugenia Condeescu a jucat în zeci de piese de teatru

Eugenia Condeescu

Profesoară şi ziaristă, şi-a urmat pasiunea jucând pe scena teatrului severinean. A fost distinsă, anul trecut, cu un premiu de excelenţă pentru întreaga activitate.

A fost mereu o fire apropiată de litere şi de cultură. Ani la rând a fost profesoară de limba română, începându-şi cariera teatrală mai târziu. Provenind dintr-o familie modestă, a ştiut să aleagă ce e mai bine pentru ea. „Nu am făcut parte dintr-o familie avută. Tatăl meu a fost mecanic de locomotivă, iar mama era casnică, astfel că nu mi-am permis să merg la facultate şi să mă întreţin. Aşa am ales Institutul Pedagogic, pentru că avea o durată de doi ani, suportabilă pentru mine“, ne spune artista.

A lucrat la postul local de radio

În activităţile ei, Eugenia Condeescu a împletit munca de profesoară cu evenimente şi întâlniri culturale. „De obicei, când terminai liceul pedagogic, erai repartizată în învăţământ ca educatoare. Totuşi, pentru că aveam medii foarte mari, eu şi încă o colegă din clasă am fost repartizate în învăţământul gimnazial.
Lucram la Şimian ca profesoară de limba română şi trebuia să fac şi muncă culturală. Aveam ore după-amiaza, iar seara trebuia să merg la căminul cultural, la diverse activităţi de cultură cu elevii. Apoi m-am mutat în Severin, unde am intrat în trupa de teatru, chiar de la înfiinţarea Casei de Cultură, în anul 1957. Pe atunci instituţia funcţiona într-o casă pe care o numeam „La Vlachus“. Imediat s-a înfiinţat şi Teatrul Popular din Severin, unde am activat timp de zeci de ani şi am jucat în peste 40 de piese“, povesteşte actriţa. Printre piesele în care a fost distribuită de-a lungul timpului se numără „O noapte furtunoasă“, „Hangiţa“ sau „Gaiţele“.

Pe scenă cu Virgil Ogăşanu

În piesa „Trei generaţii“, Eugenia Condeescu a jucat personajul domnişoara Macri, avându-l drept coleg de scenă pe Virgil Ogăşanu. A interpretat roluri dintre cele mai diverse, printre care în „Mare meci, mare“, artista a jucat un arbitru de fotbal.
„La teatru m-am simţit mereu ca acasă. Colegii, prietenii de acolo au fost familia mea cea mai de preţ. Cea mai mare satisfacţie pentru mine este atunci când cineva mă opreşte pe stradă şi îmi spune că m-a văzut într-un rol. Asta înseamnă că mi-am făcut treaba bine, am dat spectatorului tot ce trebuia să dau“, susţine Eugenia Condeescu.
În paralel cu scena, artista a cochetat şi cu munca de ziarist. A lucrat ca redactor la ziarul „Drumul socialismului“, dar şi la staţia radio locală. „Mi-a plăcut foarte mult şi acea perioadă, era o muncă plăcută şi am fost atrasă de activitatea de ziarist. Mi-aduc aminte că umblam după materiale cu un magnetofon Tesla, foarte vechi şi foarte greu, dar era frumos“, îşi aminteşte artista.
În 2009 a primit premiul de excelenţă pentru întreaga activitate, la Gala Premiilor de Excelenţă Severin. „Mi s-a părut că este o recunoaştere a muncii mele, depusă pe parcursul a zeci de ani. În momentul când am primit premiul, m-am simţit într-adevăr ca o fiică a acestui oraş“, mărturiseşte artista.

Întrebări şi răspunsuri
Există cineva care v-a deschis drumul spre teatru?
E.C.: În teatru, noi, cei de atunci, ne cam descopeream reciproc. Ne ştiam între noi, ştiam ce poate fiecare, nu cred că se poate vorbi de cineva care m-a descoperit.
Cum vedeţi teatrul severinean în momentul de faţă?
E.C.: Mă bucur foarte mult că s-au înfiinţat acum două trupe care ar putea să reînvie activitatea teatrală din acest oraş, care a lipsit atât de multă vreme. Cred într-un viitor bun pentru teatru.

Ce-i place
„Oamenii punctuali şi sinceri sunt preferaţii mei. Mă simt bine în colectiv, alături de oameni spirituali. Iubesc teatrul şi mă simt bine când merg pe jos.“
Ce nu-i place
„Nu suport sedentarismul. Urăsc pesimismul şi oamenii ascunşi, leneşi, care se vaită tot timpul şi nu vor să aibă nicio activitate.“