Turnu Severin: DANIELA GHIMEŞ trăieşte pentru a fi dascăl

Daniela Ghimeş este profesor consilier pentru copiii de grădiniţă

Şi-a făcut părinţii cei mai fericiţi din lume, pentru că le-a îndeplinit visul: acela de a deveni învăţătoare. Este o meserie nobilă, care a atras-o pe Daniela Ghimeş, încă din copilărie.

A crescut la ţară, având o copilărie obişnuită, chiar dacă făcea parte dintr-o familie de intelectuali. Având ambii părinţi cadre didactice, a primit, desigur, şi o educaţie aleasă. Nu ieşea pe uliţă pentru a pierde vremea, ci se juca cu copiii pe care îi „educa”, prin natura meseriei, mama sa. De fapt, cea mai mare parte a timpului l-a petrecut, alături de mama sa, la grădiniţă.

 „Tata a fost profesor, iar mama a fost, 36 de ani, educatoare în sat. Mi-a fost educatoare şi mie, şi fratelui meu. Nu ieşeam pe uliţă. Noi ne jucam cu copiii, în clasă, pentru că am fost crescuţi foarte bine de părinţi, în ideea că trebuie să respectăm pe toată lumea, că toţi copiii sunt ca noi şi noi suntem ca alţii. Pe unde ne-am dus, am fost nişte copii obişnuiţi, oameni obişnuiţi şi nu învăţaţi cu extravaganţe”, mărturiseşte Daniela Ghimeş. 

Tot în copilărie a prins şi gustul lecturii. O avea tot timpul pe mama sa care-i urmărea „mişcările”, în sensul că avea grijă să nu piardă nimic la acea vreme. „Dacă am luat bătaie în copilărie de la mama, că de la tata nu am luat niciodată, a fost pentru învăţătură. Mama a fost un om al cărţii. A fost pentru „să înveţi, să înveţi”. Şi cât n-am conştientizat că trebuie să citim şi să învăţăm, ne dădea cu porţia, mie şi fratelui, să citim şi să facem exerciţii la matematică”, îşi aminteşte Daniela Ghimeş. 

Prima carte pe care a citit-o şi care i-a deschis drumul spre literatură a fost “Toate pânzale sus”, elevă fiind în clasa a cincea. A fost, practic, momentul în care s-a îndrăgostit de cărţile de călătorii, sf-uri şi cărţile poliţiste, dorindu-şi, din ce în ce mai mult, aceeaşi meserie cu a mamei. În plus, obiceiul profesorului de română din liceu de a-i obliga pe elevi să aibă, pe bancă, romanul sau cartea de poezii i-a prins bine.

”La doamna Prună, nu le aveai, nu intrai la oră. Banii mei, de buzunar, îi dădeam pe cărţi, ca să nu rămân fără carte la oră. Întotdeauna aveam grijă să mă uit la celălalt autor pe care-l vom studia, ca să fac rost de carte”, îşi aminteşte dascălul. Odată cu absolvirea Liceului Pedagogic, s-a împlinit şi visul părinţilor săi, acela de a o vedea cadru didactic.      

Educaţia primită acasă i-a folosit mereu în viaţă, în relaţiile cu cei din jur, dar şi în meseria pe care o practică de atâţia ani. Pentru ea, sfaturile părinţilor au din ce în ce mai multă valoare. „Întotdeauna ne spunea: tot ce aveţi, să împărţiţi şi să vă înţelegeţi bine. Aşa a rămas până în ziua de astăzi când, vorba aceea, suntem fiecare la casa lui. Am ţinut foarte tare la sfaturile părinţilor pe care nu le-am înţeles, la justa lor valoare, decât în momentul în care am rămas fără ei”, mai spune Daniela Ghimeş.

De curând, a reintrat în lumea ei, fiind profesor consilier pentru copiii de grădiniţă. Acum, îşi doreşte  mai multă siguranţă, mai multă linişte şi să le poată vorbi copiilor de la clasă, dar şi copilului său, „că va fi bine mâine”.
 
Ce presupune meseria de învăţător?
Dacă nu iubeşti copiii, dacă nu ai nervi de fier, nu ai o anumită sensibilitate şi dacă nu eşti copil în fiecare moment sau nu te cobori la mintea copiilor, cum se spune, n-ai ce căuta în această meserie, pentru că nu reuşeşti niciodată să fii fericită, iar copiii n-or să te iubească. Se spune că învăţătorul e al doilea părinte al copilului. Or, dacă nu ştii să fii părinte pentru un alt copil, în afară de cel al tău, atunci nu ai ce să cauţi în învăţământ.

Copiii zilei de azi mai citesc?
Din ce în ce mai mult, copiii se simt mai neînţeleşi de către cadrele didactice. Ele sunt din ce în ce mai nemulţumite, de nivelul de pregătire al copiilor şi de faptul că nu citesc. Şi nu citesc, pentru că a apărut Măria Sa calculatorul. El este folositor, însă a reuşit din copiii noştri două lucruri: să nu mai citească literatură, cărţi, să nu mai cumpere un ziar sau o revistă, dar le-a şi insuflat foarte multă violenţă.